Moldovenii nu se uită la bani. Cumpără apartamente de milioane în Dubai

Foarte mulți străini din diferite colțuri ale lumii investesc în proprietăți imobiliare din Dubai. Valoarea totală de piață a proprietăților este estimată la 533 miliarde USD în 2020, din care aproximativ 27% sunt deținute de străini. Nu poate fi identificată naționalitatea a aproximativ 7% la sută dintre proprietari. Potrivit estimărilor noastre, imobilele offshore din Dubai se ridică la cel puțin 146 miliarde USD, potrivit taxobservatory.eu.

Motivul pentru care străinii cumpără proprietăți este că o serie de țări sunt măcinate de conflicte (de exemplu, Afganistan, Siria, Yemen) și țările aflate sub conducere autocratică (de exemplu, Eritreea, Azerbaidjan și Kârgâzstan) au proprietăți foarte multe în din Dubai în raport cu dimensiunea economiei lor, echivalent cu 5%-10% din PIB-ul lor. De exemplu, cetățenii sirieni dețin echivalentul a 7,4% din PIB-ul Siriei în Proprietăți din Dubai. Datele noastre relevă, de asemenea, o proprietate semnificativă a paradisurilor fiscale.

Un alt motiv pentru care străinii achiziționează imobile în Dubai este proximitatea geografică și legăturile istorice. Cea mai mare parte a proprietăților străine din Dubai aparțin proprietarilor din Orientul Mijlociu, Asia de Sud, Europa și Asia Centrală. Cei mai mari proprietari străini (amândoi de către valoarea agregată a proprietăților deținute și după numărul de proprietari) sunt cetățeni indieni: aproximativ 35.000 de indieni dețin proprietăți în Dubai, în valoare de aproape 30 de miliarde USD (20% din totalul offshore imobiliare Dubai). Urmează Marea Britanie (23.000 de proprietari unici, cu proprietăți în valoare de 15 miliarde USD, 10% din total). Restul țărilor de top după agregat valorile includ țări din regiunea extinsă a Orientului Mijlociu și Asiei Centrale (de exemplu, Pakistan, Arabia Saudită, Iran, Iordania și Rusia) și economii mari (de exemplu, Canada, Statele Unite și China).

Aproximativ 8% din imobilele offshore din Dubai aparțin proprietarilor din Europa Uniune. În timp ce India rămâne cel mai mare proprietar, cota sa de proprietăți imobiliare deținute de străini scade, în timp ce ponderea Rusiei se crește cu doua, pentru și ajunge la 6% în cele mai scumpe cartiere.

Cele mai multe proprietăți le au cei din Emiratele Arabe Unite cu o valoare totală de 287,2 miliarde USD. Numărul beneficiarilor – 63,4 mii de persoane. India – 29,8 miliarde USD, iar numărul de proprietari este de 34,8 mii. Pakistan – 10,6 miliarde USD, iar numărul de proprietari – 19,6 mii de persoane.

În ceea ce privește Republica Moldova, 39 de moldoveni au 55 de apartamente în Dubai cu o valoare totală de 14 mil. USD. Valoarea medie a unei proprietăți achiziționate este de 263,2 mii USD.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#imobile #Dubai #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.