Moldovenii nu-și fac asigurări pentru casă. Două treimi din piață dominată de asigurările auto

În anul 2021 valoarea totală a primelor brute subscrise de cele 10 companii de asigurări a însumat 1,8 miliarde de lei cu 18,6% mai mult față de anul precedent, relevă datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Volumul primelor brute subscrise RCA a constituit 866,7 mil. de lei, CASCO – 417,8 mil. de lei. Asigurările de incendiu și sănătate câte 7%, de viață – 5%, de bunuri – 4% din total. Cel mai puține asigurări s-au făcut pentru asigurări de accidente de muncă, nave aeriene, pierderi financiare li bunuri în tranzit – 1%.

Numărul companiilor de asigurări în anul 2021 s-a redus la 10. Trei companii controlează 49% din piață. Este vorba de Asterra Grup, Grawe Carat și General Asigurări.

În ceea ce privește despăgubirile achitate în volumul primelor de asigurare subscrise a înregistrat valoarea de 34%, în anul 2021, față de 41% cât a fost în anul anterior. Suma despăgubirilor a constituit 662,1 mil. de lei. Cele mai mari despăgubiri au fost achitate de Astera Grup și Grawe Carat câte 136 mil. de lei, iar pe locul trei General Asigurări cu 92 mil. de lei.

Economiștii explică reticența moldovenilor în a-și asigura locuința prin faptul că de-a lungul anilor mai multe companii de asigurări din Republica Moldova au fost ținta atacurilor raider.

În opinia economiștilor, asigurarea de locuințe, când într-un sistem de asigurări nu se întorc despăgubiri pe măsura sumelor colectate, este o formă de stoarcere de bani de la cetățeni. Noi avem o problemă că locuințele nu sunt asigurate, dar cea mai mare problemă sunt companiile noastre de asigurări care, din păcate, nu au fost îmbunătățite. Și în plus, sistemul de asigurări e legat de securitatea țării.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#RCA #piata #asigurări

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.