Moldovenii o duc mai bine ca acum 20 de ani, dar tot săraci lipiți pământului rămân

Pe fundalul unei inflații fără precedent din ultimii 20 ani, am comentat recent că anul acesta veniturile reale ale cetățenilor vor fi mai mici decât anul trecut, iar șocul scăderii este cel mai mare din ultimii 20 ani. Totuși unii au interpretat eronat că în prezent moldovenii trăiesc mai prost decât în 1999. În prezent avem un șoc mai mare decât în 1999, dar veniturile reale ale populației totuși sunt mult mai mari, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Ioniță spune că, de exemplu, în 1991 când Republica Moldova a devenit independentă salariul la valoarea zilei de azi constituia 4,174 lei/lunar.

„Către 1993 salariile moldovenilor au atins cota minimă din ultimii 80 ani fiind de doar 1209 lei/lunar. Ca să înțelegeți cum trăiam noi atunci, imaginați-vă suma de 1209 lei, pentru o lună. Și asta salariul mediu. Cel mai prost plătiți salariați primeau aproximativ 350 lei/lunar la valoarea leului de azi”, a punctat economistul.

Unul din patru moldoveni sub pragul sărăciei

Bunăstarea precară a populației se manifestă și printr-un nivel înalt al sărăciei. În prezent, peste ¼ din populația țării trăiește sub pragul sărăciei, iar Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate ale sărăciei printre statele europene

Un studiu al „GfK Purchasing Power Europe 2021” arată că moldovenii înregistrează cel mai mic venit pe cap de locuitor de 1 892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană.

Un milion de moldoveni alungați de sărăcie

Sărăcia care macină Republica Moldova a alungat în străinătate circa un milion de moldoveni. Deși obținerea veniturilor mai mari a rămas principalul factor ce determină plecarea moldovenilor peste hotare, în ultimul timp crește ponderea altor motive care favorizează emigrarea, cum ar fi: obținerea unei educații mai bune (în special, a studiilor universitare sau postuniversitare) sau beneficierea de o infrastructură socială mai calitativă. Deși nu există cifre exacte, se estimează că numărul emigranților moldoveni ar putea constitui un milion de persoane.

Actualul model de creștere economică se bazează pe consumul gospodăriilor, iar remiterile constituie o sursă importantă de finanțare a acestui consum. După câștigurile din exporturile de bunuri și servicii, influxul de remiteri au devenit a doua sursă importantă de venituri pentru economia națională și reprezintă un factor important ce determină dinamica economică a țării.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#saracie #venituri #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul planifică extinderea măsurilor dedicate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) pentru perioada 2026–2027, în cadrul Programului național pentru promovarea antreprenoriatului și creșterea competitivității pentru anii 2023-2027, examinat de către secretarii de stat. Potrivit notei informative, noile acțiuni sunt orientate spre creșterea contribuției IMM-urilor la economie, sporirea accesului la finanțare și alinierea acestora la cerințele pieței Uniunii Europene.

Conform documentului, în 2023 IMM-urile au contribuit cu aproximativ 55% la PIB, asigurând locuri de muncă pentru circa 570 de mii de persoane. Prin implementarea măsurilor propuse, autoritățile estimează că până în anul 2027 contribuția acestui sector la PIB va crește la 57%, iar numărul angajaților se va majora cu peste 17 mii de persoane.

În ceea ce privește accesul la finanțare, se prevede creșterea ponderii creditelor garantate pentru IMM-uri până la 13,5% din totalul împrumuturilor acordate acestui segment, comparativ cu nivelul actual estimat la aproximativ 10–11%. Totodată, prin Programul „373” este prognozată generarea unui volum de credite de circa 6,7 miliarde de lei până în 2027.

Documentul stabilește și obiective privind digitalizarea. Potrivit programului, până în anul 2027 se urmărește ca aproximativ 25% dintre IMM-uri să utilizeze factura electronică, iar interacțiunea acestora cu autoritățile publice să fie realizată preponderent prin servicii digitale.

Programul actualizat include, de asemenea, măsuri pentru sprijinirea tranziției verzi a IMM-urilor, prin stimularea investițiilor în eficiență energetică și tehnologii mai puțin poluante, precum și acțiuni pentru susținerea exporturilor și integrarea întreprinderilor moldovenești în lanțurile valorice europene.

Nota informativă stabilește ca obiectiv creșterea exporturilor realizate de IMM-uri cu aproximativ 20% până în anul 2027, comparativ cu nivelul actual. Pentru atingerea acestei ținte, autoritățile mizează pe extinderea programelor de tip „Bridge Export”, misiuni economice externe și academii de export, care să ajute companiile să îndeplinească standardele europene de calitate și conformitate.

Potrivit autorităților, bugetul total estimat al Programului național pentru promovarea antreprenoriatului și creșterea competitivității pentru anii 2026–2027 este de peste 3,3 miliarde de lei, sumă care acoperă toate componentele programului și urmează să fie asigurată din bugetul de stat și din alte surse legale.