Moldovenii preferă banii „gheață”! Au scos din bancomate și din conturi peste 25 de miliarde de lei

În aprilie 2022, banii în circulație au constituit 30,1 miliarde de lei, micșorându-se cu 1,5 miliarde de lei (5,0 la sută) comparativ cu decembrie 2021 ca rezultat al depășirii în perioada ianuarie – aprilie 2022 a volumului încasărilor cumulative asupra volumului eliberărilor cumulative pe sistemul bancar cu 1,5 miliarde de lei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În perioada ianuarie – aprilie 2022, volumul încasărilor banilor în numerar s-a majorat cu 21,1 la sută față de perioada similară a anului precedent și a constituit 52,8 miliarde de lei. Creșterea volumului încasărilor de mijloace bănești a fost determinată, preponderent, de majorarea cu 9,9 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care dețin cea mai mare pondere (de 50,9 la sută) din volumul total al încasărilor. Totodată, încasările de la vânzarea valutei persoanelor fizice s-au majorat de 3,7 ori, constituind 5 miliarde de lei (echivalentul a 273,9 mil. USD).

Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor perioada ianuarie – aprilie 2022 s-a majorat cu 12,7 la sută comparativ cu perioadă similară a anului precedent și a constituit 51,2 miliarde de lei.

Modificarea respectivă a fost determinată, preponderent, de creșterea volumului eliberărilor din conturile persoanelor fizice cu 3 539,4 mil. lei (34,9 la sută), care a însumat 13,6 miliarde de lei. Ponderea acestora a crescut cu 4,4 p.p. și a constituit 26,7 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

Totodată, eliberările pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice s-au micșorat cu 11,5 la sută, constituind 11 440,7 mil.lei (echivalentul a 629,4 mil. USD6), ceea ce reprezintă 22,3 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

O pondere semnificativă de 22,3 la sută din volumul total al eliberărilor au avut eliberările din bancomate, care s-au majorat în perioada ianuarie – aprilie 2022 cu 32,9 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent, la 11,4 miliarde de lei.

În luna aprilie 2022, volumul eliberărilor a constituit 12,8 miliarde de lei, fiind inferior volumului încasărilor cu 146,9 mil. lei. Comparativ cu luna martie 2022, eliberările de numerar s-au micșorat cu 1 440,2 mil. lei sau cu 10,0 la sută.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul polonez va aloca 2,4 miliarde de zloți (circa 663 mil. USD) grupului de stat PGZ pentru a majora de peste cinci ori producția anuală de muniție de artilerie și de tanc, a anunțat ministrul pentru active de stat Jakub Jaworowski într-un interviu acordat Financial Times.

Output curent: ~30 000 de obuze mari calibru pe an. Țintă 2028: 150 000–180 000 de obuze de 155 mm (standard NATO) și 120 mm pentru tancuri, fabricate integral în Polonia.
„Războiul din Ucraina a demonstrat rolul crucial al obuzelor de 155 mm pe câmpul de luptă; vrem să devenim independenți de importuri și să construim o bază de producție durabilă”, a subliniat Jaworowski.

Polonia cheltuiește deja 4,7 % din PIB pentru apărare, cel mai mare procent din NATO, însă până acum s-a bazat masiv pe achiziții din SUA și Coreea de Sud. Guvernul premierului Donald Tusk schimbă acum direcția spre producție internă, aliniindu-se inițiativelor europene de reducere a dependenței de furnizori externi.
Planul completează pachetul de 700 mil. € aprobat de parlament în noiembrie pentru extinderea capacităților naționale de muniție.

În aprilie, șeful Biroului polonez de securitate națională avertiza că rezervele actuale de obuze ar acoperi doar una-două săptămâni de luptă intensă. Lipsa stocurilor a provocat demisia subită a fostului președinte PGZ, Krzysztof Trofiniak.

Grupa Azoty, cel mai mare producător chimic din Polonia, cere sprijin de stat pentru a fabrica explozibili (nitroceluloză, propelant). Compania Niewiadów solicită fonduri pentru linii de producție de obuze de 155 mm. Jaworowski afirmă că restructurarea Azoty este „urgentă”, după pierderi de până la 5 miliarde € acumulate de companiile de stat în timpul guvernării PiS. Ministerul a sesizat deja procuratura în aproximativ 100 de cazuri de presupusă fraudă și management defectuos.

Negocierile pentru salvarea Azoty sunt întârziate de Banca Europeană de Investiții (BEI), unul dintre creditorii principali. „Mă așteptam ca BEI să fie prima care să propună un plan de restructurare”, spune Jaworowski, care nu exclude creșterea participației statului la până la 49 %. BEI declară însă că lucrează „activ” la soluții viabile pentru grup.