Moldovenii prind din nou gustul creditelor, în timp ce economiile s-au redus cu peste 17%

22 Iul. 2024, 12:18
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
22 Iul. 2024, 12:18 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

În luna iunie 2024, creditele noi acordate în Republica Moldova au constituit 5,4 miliarde de lei, în creștere cu 13,7% față de luna mai 2024, conform datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Majoritatea acestor credite (76,7%) au fost acordate în moneda națională, totalizând 4.190,9 milioane lei, în creștere cu 12,1% față de luna precedentă.

Cele mai solicitate au fost creditele pe termene de la 2 până la 5 ani, reprezentând 53,5% din totalul creditelor acordate. Volumul acestor credite acordate persoanelor juridice a constituit 34,1% din totalul creditelor. Rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională s-a diminuat cu 0,29 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, ajungând la 8,89%, iar rata medie la cele în valută s-a redus cu 0,05 puncte procentuale, atingând 6,04%.

Persoanele fizice au contractat în luna iunie 2024 credite în valoare de 1,6 mililarde de lei, în creștere cu 6,7% față de luna precedentă, majoritatea acestora (68,8%) fiind acordate pentru consum. Creditele de consum acordate persoanelor fizice, în valoare de 1,01 miliarde de lei, au fost în principal în moneda națională și pe termene de la 2 până la 5 ani. Creditele imobiliare au reprezentat 30,9% din totalul creditelor noi acordate persoanelor fizice și au fost contractate exclusiv în moneda națională.

Rata medie la creditele de consum în moneda națională s-a diminuat cu 0,35 puncte procentuale, ajungând la 10,74%, iar rata medie la creditele pentru procurarea imobilului s-a redus cu 0,21 puncte procentuale, până la 7,50%.

Comparativ cu luna precedentă, persoanele juridice au solicitat mai multe credite în moneda națională (+17,3%), iar volumul creditelor în valută s-a majorat cu 21,1%, iar al celor atașate la cursul valutei a crescut cu 8,9%. Majoritatea creditelor noi (62,8%) au fost contractate de către societățile comerciale nefinanciare. Rata medie la creditele acordate persoanelor juridice în moneda națională s-a diminuat cu 0,24 puncte procentuale, ajungând la 8,27%, iar rata medie la cele în valută s-a redus cu 0,04 puncte procentuale, atingând 6,04%.

În ceea ce privește economiile, în luna iunie 2024, depozitele noi atrase la termen au totalizat 2,2 miliarde de lei, în scădere cu 17,4% față de luna mai 2024. Depozitele în moneda națională au reprezentat 63,8% din total și au însumat 1.413,1 milioane lei, în scădere cu 15,7% față de luna precedentă. Depozitele în valută au totalizat 801,6 milioane lei, în scădere cu 20,2%.

Rata medie nominală la depozitele noi în moneda națională s-a diminuat cu 0,18 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, ajungând la 3,14%. Rata medie la depozitele în valută s-a redus cu 0,03 puncte procentuale, atingând 1,41%. Depozitele pe termene de la 6 până la 12 luni au avut cea mai mare pondere (41,2%), urmate de depozitele pe termene de la 2 până la 5 ani (22,9%).

Depozitele persoanelor fizice au totalizat 1,7 miliarde de lei, în scădere cu 14,3% față de luna precedentă, cele mai solicitate fiind depozitele pe termene de la 6 până la 12 luni, cu o pondere de 45,4%. Rata medie la depozitele în moneda națională de la persoanele fizice s-a diminuat cu 0,16 puncte procentuale, ajungând la 3,32%, iar rata medie la depozitele în valută s-a redus cu 0,04 puncte procentuale, atingând 1,31%.

Depozitele persoanelor juridice în moneda națională s-au diminuat cu 11,7%, totalizând 296,7 milioane lei, iar cele în valută s-au redus cu 48,9%, ajungând la 135,7 milioane lei. Rata medie la depozitele în moneda națională de la persoanele juridice s-a redus cu 0,23 puncte procentuale, atingând 2,46%, în timp ce rata medie la depozitele în valută a crescut cu 0,21 puncte procentuale, ajungând la 1,89%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Oct. 2026, 13:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
08 Oct. 2026, 13:10 // Actual //  Grîu Tatiana

Datoriile guvernelor din întreaga lume vor depăși în curând echivalentul produsului intern brut global, avertizează directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva. În același timp, dobânzile mai mari cresc cheltuielile pentru finanțarea datoriei și pun presiune suplimentară asupra bugetelor.

Șefa FMI a lansat avertismentul înaintea reuniunilor anuale ale instituției și Băncii Mondiale, la care urmează să participe miniștrii de Finanțe și guvernatorii băncilor centrale din cele 191 de state membre.

Potrivit acesteia, datoria publică mondială se apropie de cele mai ridicate niveluri înregistrate după Al Doilea Război Mondial. Economiile dezvoltate au unele dintre cele mai mari ponderi ale datoriei brute în PIB. Statele emergente și țările cu venituri mici au, în general, ponderi mai reduse, însă veniturile bugetare limitate le îngreunează finanțarea datoriilor.

Costurile împrumuturilor reprezintă o presiune suplimentară. Potrivit datelor prezentate de Georgieva, randamentele obligațiunilor de stat pe zece ani din SUA, Germania și Japonia au atins cele mai ridicate niveluri de după 2007, 2009 și, respectiv, 1996.

În zona euro, diferențele dintre randamentele obligațiunilor unor state și cele ale Germaniei sunt în creștere. Fenomenul este observat în Franța și Italia, dar și, într-o măsură mai redusă, în Irlanda și Portugalia.

FMI îndeamnă economiile dezvoltate cu datorii mari să prezinte planuri credibile de reducere a dezechilibrelor bugetare pe termen mediu. În unele cazuri, instituția consideră necesare măsuri încă de la începutul acestui proces, într-un moment în care bugetele trebuie să acopere atât dobânzi mai mari, cât și alte priorități, inclusiv creșterea cheltuielilor pentru apărare.

Pentru economiile emergente, riscurile includ împrumuturi mai scumpe și fluctuații mai mari ale fluxurilor de capital. În țările cu venituri reduse, constrângerile financiare ar putea duce la diminuarea unor investiții esențiale pentru dezvoltare.

Georgieva a recunoscut că reducerea dezechilibrelor bugetare presupune decizii politice dificile, după intervențiile ample ale guvernelor în timpul crizelor din ultimii ani. Potrivit acesteia, măsurile trebuie concepute astfel încât să limiteze efectele asupra creșterii economice și să protejeze categoriile vulnerabile.

FMI estimează că utilizarea eficientă a inteligenței artificiale ar putea adăuga, în timp, până la 0,5 puncte procentuale la creșterea economică mondială anuală. Instituția avertizează însă că acest potențial nu înlătură necesitatea unor măsuri pentru reducerea dezechilibrelor fiscale.