Moldovenii prind din nou gustul creditelor, în timp ce economiile s-au redus cu peste 17%

22 Iul. 2024, 12:18
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
22 Iul. 2024, 12:18 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

În luna iunie 2024, creditele noi acordate în Republica Moldova au constituit 5,4 miliarde de lei, în creștere cu 13,7% față de luna mai 2024, conform datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Majoritatea acestor credite (76,7%) au fost acordate în moneda națională, totalizând 4.190,9 milioane lei, în creștere cu 12,1% față de luna precedentă.

Cele mai solicitate au fost creditele pe termene de la 2 până la 5 ani, reprezentând 53,5% din totalul creditelor acordate. Volumul acestor credite acordate persoanelor juridice a constituit 34,1% din totalul creditelor. Rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională s-a diminuat cu 0,29 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, ajungând la 8,89%, iar rata medie la cele în valută s-a redus cu 0,05 puncte procentuale, atingând 6,04%.

Persoanele fizice au contractat în luna iunie 2024 credite în valoare de 1,6 mililarde de lei, în creștere cu 6,7% față de luna precedentă, majoritatea acestora (68,8%) fiind acordate pentru consum. Creditele de consum acordate persoanelor fizice, în valoare de 1,01 miliarde de lei, au fost în principal în moneda națională și pe termene de la 2 până la 5 ani. Creditele imobiliare au reprezentat 30,9% din totalul creditelor noi acordate persoanelor fizice și au fost contractate exclusiv în moneda națională.

Rata medie la creditele de consum în moneda națională s-a diminuat cu 0,35 puncte procentuale, ajungând la 10,74%, iar rata medie la creditele pentru procurarea imobilului s-a redus cu 0,21 puncte procentuale, până la 7,50%.

Comparativ cu luna precedentă, persoanele juridice au solicitat mai multe credite în moneda națională (+17,3%), iar volumul creditelor în valută s-a majorat cu 21,1%, iar al celor atașate la cursul valutei a crescut cu 8,9%. Majoritatea creditelor noi (62,8%) au fost contractate de către societățile comerciale nefinanciare. Rata medie la creditele acordate persoanelor juridice în moneda națională s-a diminuat cu 0,24 puncte procentuale, ajungând la 8,27%, iar rata medie la cele în valută s-a redus cu 0,04 puncte procentuale, atingând 6,04%.

În ceea ce privește economiile, în luna iunie 2024, depozitele noi atrase la termen au totalizat 2,2 miliarde de lei, în scădere cu 17,4% față de luna mai 2024. Depozitele în moneda națională au reprezentat 63,8% din total și au însumat 1.413,1 milioane lei, în scădere cu 15,7% față de luna precedentă. Depozitele în valută au totalizat 801,6 milioane lei, în scădere cu 20,2%.

Rata medie nominală la depozitele noi în moneda națională s-a diminuat cu 0,18 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, ajungând la 3,14%. Rata medie la depozitele în valută s-a redus cu 0,03 puncte procentuale, atingând 1,41%. Depozitele pe termene de la 6 până la 12 luni au avut cea mai mare pondere (41,2%), urmate de depozitele pe termene de la 2 până la 5 ani (22,9%).

Depozitele persoanelor fizice au totalizat 1,7 miliarde de lei, în scădere cu 14,3% față de luna precedentă, cele mai solicitate fiind depozitele pe termene de la 6 până la 12 luni, cu o pondere de 45,4%. Rata medie la depozitele în moneda națională de la persoanele fizice s-a diminuat cu 0,16 puncte procentuale, ajungând la 3,32%, iar rata medie la depozitele în valută s-a redus cu 0,04 puncte procentuale, atingând 1,31%.

Depozitele persoanelor juridice în moneda națională s-au diminuat cu 11,7%, totalizând 296,7 milioane lei, iar cele în valută s-au redus cu 48,9%, ajungând la 135,7 milioane lei. Rata medie la depozitele în moneda națională de la persoanele juridice s-a redus cu 0,23 puncte procentuale, atingând 2,46%, în timp ce rata medie la depozitele în valută a crescut cu 0,21 puncte procentuale, ajungând la 1,89%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.