Moldovenii prind din nou gustul creditelor, în timp ce economiile s-au redus cu peste 17%

În luna iunie 2024, creditele noi acordate în Republica Moldova au constituit 5,4 miliarde de lei, în creștere cu 13,7% față de luna mai 2024, conform datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Majoritatea acestor credite (76,7%) au fost acordate în moneda națională, totalizând 4.190,9 milioane lei, în creștere cu 12,1% față de luna precedentă.

Cele mai solicitate au fost creditele pe termene de la 2 până la 5 ani, reprezentând 53,5% din totalul creditelor acordate. Volumul acestor credite acordate persoanelor juridice a constituit 34,1% din totalul creditelor. Rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională s-a diminuat cu 0,29 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, ajungând la 8,89%, iar rata medie la cele în valută s-a redus cu 0,05 puncte procentuale, atingând 6,04%.

Persoanele fizice au contractat în luna iunie 2024 credite în valoare de 1,6 mililarde de lei, în creștere cu 6,7% față de luna precedentă, majoritatea acestora (68,8%) fiind acordate pentru consum. Creditele de consum acordate persoanelor fizice, în valoare de 1,01 miliarde de lei, au fost în principal în moneda națională și pe termene de la 2 până la 5 ani. Creditele imobiliare au reprezentat 30,9% din totalul creditelor noi acordate persoanelor fizice și au fost contractate exclusiv în moneda națională.

Rata medie la creditele de consum în moneda națională s-a diminuat cu 0,35 puncte procentuale, ajungând la 10,74%, iar rata medie la creditele pentru procurarea imobilului s-a redus cu 0,21 puncte procentuale, până la 7,50%.

Comparativ cu luna precedentă, persoanele juridice au solicitat mai multe credite în moneda națională (+17,3%), iar volumul creditelor în valută s-a majorat cu 21,1%, iar al celor atașate la cursul valutei a crescut cu 8,9%. Majoritatea creditelor noi (62,8%) au fost contractate de către societățile comerciale nefinanciare. Rata medie la creditele acordate persoanelor juridice în moneda națională s-a diminuat cu 0,24 puncte procentuale, ajungând la 8,27%, iar rata medie la cele în valută s-a redus cu 0,04 puncte procentuale, atingând 6,04%.

În ceea ce privește economiile, în luna iunie 2024, depozitele noi atrase la termen au totalizat 2,2 miliarde de lei, în scădere cu 17,4% față de luna mai 2024. Depozitele în moneda națională au reprezentat 63,8% din total și au însumat 1.413,1 milioane lei, în scădere cu 15,7% față de luna precedentă. Depozitele în valută au totalizat 801,6 milioane lei, în scădere cu 20,2%.

Rata medie nominală la depozitele noi în moneda națională s-a diminuat cu 0,18 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, ajungând la 3,14%. Rata medie la depozitele în valută s-a redus cu 0,03 puncte procentuale, atingând 1,41%. Depozitele pe termene de la 6 până la 12 luni au avut cea mai mare pondere (41,2%), urmate de depozitele pe termene de la 2 până la 5 ani (22,9%).

Depozitele persoanelor fizice au totalizat 1,7 miliarde de lei, în scădere cu 14,3% față de luna precedentă, cele mai solicitate fiind depozitele pe termene de la 6 până la 12 luni, cu o pondere de 45,4%. Rata medie la depozitele în moneda națională de la persoanele fizice s-a diminuat cu 0,16 puncte procentuale, ajungând la 3,32%, iar rata medie la depozitele în valută s-a redus cu 0,04 puncte procentuale, atingând 1,31%.

Depozitele persoanelor juridice în moneda națională s-au diminuat cu 11,7%, totalizând 296,7 milioane lei, iar cele în valută s-au redus cu 48,9%, ajungând la 135,7 milioane lei. Rata medie la depozitele în moneda națională de la persoanele juridice s-a redus cu 0,23 puncte procentuale, atingând 2,46%, în timp ce rata medie la depozitele în valută a crescut cu 0,21 puncte procentuale, ajungând la 1,89%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depozite #rata #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi