Moldovenii prind din nou gustul creditelor, în timp ce economiile s-au redus cu peste 17%

22 Iul. 2024, 12:18
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
22 Iul. 2024, 12:18 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

În luna iunie 2024, creditele noi acordate în Republica Moldova au constituit 5,4 miliarde de lei, în creștere cu 13,7% față de luna mai 2024, conform datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Majoritatea acestor credite (76,7%) au fost acordate în moneda națională, totalizând 4.190,9 milioane lei, în creștere cu 12,1% față de luna precedentă.

Cele mai solicitate au fost creditele pe termene de la 2 până la 5 ani, reprezentând 53,5% din totalul creditelor acordate. Volumul acestor credite acordate persoanelor juridice a constituit 34,1% din totalul creditelor. Rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională s-a diminuat cu 0,29 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, ajungând la 8,89%, iar rata medie la cele în valută s-a redus cu 0,05 puncte procentuale, atingând 6,04%.

Persoanele fizice au contractat în luna iunie 2024 credite în valoare de 1,6 mililarde de lei, în creștere cu 6,7% față de luna precedentă, majoritatea acestora (68,8%) fiind acordate pentru consum. Creditele de consum acordate persoanelor fizice, în valoare de 1,01 miliarde de lei, au fost în principal în moneda națională și pe termene de la 2 până la 5 ani. Creditele imobiliare au reprezentat 30,9% din totalul creditelor noi acordate persoanelor fizice și au fost contractate exclusiv în moneda națională.

Rata medie la creditele de consum în moneda națională s-a diminuat cu 0,35 puncte procentuale, ajungând la 10,74%, iar rata medie la creditele pentru procurarea imobilului s-a redus cu 0,21 puncte procentuale, până la 7,50%.

Comparativ cu luna precedentă, persoanele juridice au solicitat mai multe credite în moneda națională (+17,3%), iar volumul creditelor în valută s-a majorat cu 21,1%, iar al celor atașate la cursul valutei a crescut cu 8,9%. Majoritatea creditelor noi (62,8%) au fost contractate de către societățile comerciale nefinanciare. Rata medie la creditele acordate persoanelor juridice în moneda națională s-a diminuat cu 0,24 puncte procentuale, ajungând la 8,27%, iar rata medie la cele în valută s-a redus cu 0,04 puncte procentuale, atingând 6,04%.

În ceea ce privește economiile, în luna iunie 2024, depozitele noi atrase la termen au totalizat 2,2 miliarde de lei, în scădere cu 17,4% față de luna mai 2024. Depozitele în moneda națională au reprezentat 63,8% din total și au însumat 1.413,1 milioane lei, în scădere cu 15,7% față de luna precedentă. Depozitele în valută au totalizat 801,6 milioane lei, în scădere cu 20,2%.

Rata medie nominală la depozitele noi în moneda națională s-a diminuat cu 0,18 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, ajungând la 3,14%. Rata medie la depozitele în valută s-a redus cu 0,03 puncte procentuale, atingând 1,41%. Depozitele pe termene de la 6 până la 12 luni au avut cea mai mare pondere (41,2%), urmate de depozitele pe termene de la 2 până la 5 ani (22,9%).

Depozitele persoanelor fizice au totalizat 1,7 miliarde de lei, în scădere cu 14,3% față de luna precedentă, cele mai solicitate fiind depozitele pe termene de la 6 până la 12 luni, cu o pondere de 45,4%. Rata medie la depozitele în moneda națională de la persoanele fizice s-a diminuat cu 0,16 puncte procentuale, ajungând la 3,32%, iar rata medie la depozitele în valută s-a redus cu 0,04 puncte procentuale, atingând 1,31%.

Depozitele persoanelor juridice în moneda națională s-au diminuat cu 11,7%, totalizând 296,7 milioane lei, iar cele în valută s-au redus cu 48,9%, ajungând la 135,7 milioane lei. Rata medie la depozitele în moneda națională de la persoanele juridice s-a redus cu 0,23 puncte procentuale, atingând 2,46%, în timp ce rata medie la depozitele în valută a crescut cu 0,21 puncte procentuale, ajungând la 1,89%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.