Moldovenii se împrumută pe termen scurt pentru a cumpăra… telefoane. Cu câți bani s-au îndatorat în ianuarie

09 Mart. 2021, 10:52
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Realitatea.md
09 Mart. 2021, 10:52 // Bănci şi Finanţe //  Realitatea.md

Politica monetară relaxată de către banca centrală a ieftinit împrumuturile acordate, însă creditele acordate pe o perioadă scurtă de timp rămân cele mai scumpe, dar sunt și cele mai căutate.

Olga Mulic, specialista în marketing de la compania de recuperare a creanțelor, INCASSO a menționat pentru Bani.md că:

”Deși împrumuturile pe termen scurt sunt cele mai căutate, ponderea datoriilor nu a înregistrat creșteri semnificative în anul 2020, în pofida impunerea măsurilor de autoizolare și suspendarea activităților economice în prima jumătate a anului trecut. Acest fapt se datorează, în mare parte, măsurilor luate de autorități pentru gestionarea efectelor crizei pandemice, dar și a instituțiilor de creditare, care au oferit susținere debitorilor afectați de criză, prin introducerea perioadelor de grație și a unor condiții avantajoase de restructurare a datoriilor”

În ceea ce privește sumele datorate, acestea variază între 30 – 40 mii de lei, iar cele mai mult debitorii achiziționează telefoane mobile.

Referindu-se la estimările pentru anul în curs, Olga Mulic a precizat că se așteaptă la revenirea parțială a pieței creditelor  ca urmare a atenție instituțiilor de creditare îndreptată spre recuperarea cotei de piață nevalorificată în 2020. Cu toate acestea, măsurile implementate de către autorități pentru prevenirea și combaterea pandemiei de COVID-19 vor juca un rol esențial în acest sens.

Creditarea în ianuarie 2021

Din perspectiva termenelor de acordare, cele mai atractive rămân creditele cu termene de la 2 până la 5 ani cu o pondere de 56,4 la sută în totalul creditelor acordate. Persoanele juridice dețin 38,6 la sută din totalul acestor credite. Împrumuturile în lei moldovenești pe perioadă scurtă, cu termene de la 2 până la 5 ani, au fost cele mai solicitate în luna ianuarie și au fost acordate cu o rată medie de 7,54 la sută (persoanelor juridice cu 8,52 la sută, persoanelor care fac business cu 9,21 la sută, iar persoanelor fizice cu 6,38 la sută). Comparativ cu alte tipuri de împrumuturi (imobiliare, de consum), acestea sunt cele mai scumpe din punct de vedere al costurilor.

Cea mai mare rată medie la creditele acordate în lei moldovenești a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de la 1 lună până la 3 luni, constituind 8,77 la sută (rata creditelor persoanelor juridice – 8,90 la sută, a creditelor persoanelor fizice care fac business – 7,50 la sută, iar a creditelor persoanelor fizice – 6,39 la sută).

Din perspectiva scopului creditelor acordate, credite de consum dețin cea mai mare pondere (67,9 la sută), care au fost acordate cu o rată medie de 6,68 la sută (-0,09 p.p. comparativ cu luna precedentă și -0,90 p.p. comparativ cu ianuarie 2020). Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna ianuarie 2021, s-a micșorat comparativ cu luna precedentă cu 26,8 la sută și a constituit 631,5 milioane lei,

În ceea ce privește împrumuturile în valută, acestea au avut cea mai mică rată. Creditele în valută cu termene de la 2 până la 5 ani (care au avut cel mai mare volum în luna ianuarie – 650,3 milioane de lei) au fost acordate cu o rată medie de 4,13 la sută (persoanelor juridice li s-au acordat credite cu o rată de 4,12 la sută, persoanelor fizice care practică activitate cu o rată de 5,00 la sută, iar persoanelor fizice cu o rată medie de 5,68 la sută. Chiar dacă rata lunară e redusă pentru împrumuturile în valută, există riscul valutar care poate majora costul creditului. Împrumuturile în valută sunt acordate persoanelor juridice, care fac exporturi și importuri or, persoanele juridice beneficiază de credite în valută recalculate în lei.

Când va reveni pe val creditarea sectorului real

Economiștii de la Expert Grup anticipează că cererea pentru credite din partea persoanele fizice în continuare o va depăși pe cea a firmelor pe măsură ce restricțiile sanitare vor fi ridicate. De asemenea, sectorul imobiliar pare să nu țină cont de criză, cererea de credite imobiliare menținându-se la un nivel ridicat chiar și pe perioada pandemiei. În acest context anticipările de creștere a creditării persoanelor juridice se situează în jurul nivelului de 10%, în timp ce pe dimensiunea creditelor de consum sau imobiliare ar putea depăși 15%. Totodată, aceste tendințe ar putea fi impulsionate eventual de un suport mult mai susținut din partea statului, în cazul în care s-ar identifica resurse pentru punerea în aplicare a unor programe de suport a firmelor și populației bazate pe garanții la credite mult mai consistente decât cele existente.

Costul creditelor, determinat de cererea populației

Costul mare al creditelor acordate pe termen scurt depinde de termenul pentru care sunt atrase depozitele de la populație. Or, cea mai mare parte a plasamentelor sunt atrase pe un termen de 12 luni, respectiv acest lucru crește și costul împrumuturilor. Băncile moldovenești acordă credite din resursele atrase de la populație în condițiile în care atragerea resurselor ieftine pe piața internațională este limitat. Cele mai mari bănci de pe piață beneficiază doar linii de credit instituționalizate de la BERD, BEI pentru anumite ramuri din economie.

Totodată, marja de profit aplicată de bănci deţine o pondere importantă în dobânda finală aferentă creditelor bancare. Astfel,există o corelaţie pozitivă dintre aceasta şi nivelul de concentrare a sistemului bancar. Astfel, cu cât concurenţa este mai slabă dintre bănci, cu atât marja este mai mare şi, respectiv, dobânzile la credite sunt mai înalte.

10 Apr. 2026, 16:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Apr. 2026, 16:51 // Actual //  Ursu Victor

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova a scăzut în anul 2025, în timp ce rețeaua de grădinițe rămâne preponderent publică, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, în 2025 au activat 1465 de instituții de educație timpurie, cu patru mai puține decât în anul precedent. Dintre acestea, peste 98% sunt instituții publice, iar majoritatea funcționează în mediul rural.

Numărul copiilor înscriși a ajuns la 122,9 mii, în scădere cu 4,3 mii de copii (–3,4%) față de 2024. Reducerea este mai accentuată în mediul rural, unde numărul copiilor a scăzut cu aproape 5%.

Datele mai arată că, în medie, la 100 de locuri revin 70 de copii, ceea ce indică o scădere a presiunii asupra sistemului față de anul precedent. Totuși, discrepanțele teritoriale rămân semnificative: în municipiul Chișinău sunt 97 de copii la 100 de locuri, în timp ce în raionul Leova doar 36 de copii.

În ceea ce privește distribuția pe vârste, cei mai mulți copii au 5 și 6 ani, iar peste 87% sunt înscriși în învățământul preșcolar. Majoritatea copiilor (85,5%) studiază în limba română.

Sistemul este susținut de circa 30,9 mii de angajați, dintre care 12,5 mii sunt cadre didactice și de conducere, majoritatea femei. Totodată, ponderea educatorilor cu studii superioare a crescut la 68,8%.

În același timp, infrastructura rămâne limitată: doar 20,8% dintre instituții dispun de săli sportive, iar circa 62,4% au săli muzicale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!