Moldovenii se împrumută pe termen scurt pentru a cumpăra… telefoane. Cu câți bani s-au îndatorat în ianuarie

09 Mart. 2021, 10:52
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Realitatea.md
09 Mart. 2021, 10:52 // Bănci şi Finanţe //  Realitatea.md

Politica monetară relaxată de către banca centrală a ieftinit împrumuturile acordate, însă creditele acordate pe o perioadă scurtă de timp rămân cele mai scumpe, dar sunt și cele mai căutate.

Olga Mulic, specialista în marketing de la compania de recuperare a creanțelor, INCASSO a menționat pentru Bani.md că:

”Deși împrumuturile pe termen scurt sunt cele mai căutate, ponderea datoriilor nu a înregistrat creșteri semnificative în anul 2020, în pofida impunerea măsurilor de autoizolare și suspendarea activităților economice în prima jumătate a anului trecut. Acest fapt se datorează, în mare parte, măsurilor luate de autorități pentru gestionarea efectelor crizei pandemice, dar și a instituțiilor de creditare, care au oferit susținere debitorilor afectați de criză, prin introducerea perioadelor de grație și a unor condiții avantajoase de restructurare a datoriilor”

În ceea ce privește sumele datorate, acestea variază între 30 – 40 mii de lei, iar cele mai mult debitorii achiziționează telefoane mobile.

Referindu-se la estimările pentru anul în curs, Olga Mulic a precizat că se așteaptă la revenirea parțială a pieței creditelor  ca urmare a atenție instituțiilor de creditare îndreptată spre recuperarea cotei de piață nevalorificată în 2020. Cu toate acestea, măsurile implementate de către autorități pentru prevenirea și combaterea pandemiei de COVID-19 vor juca un rol esențial în acest sens.

Creditarea în ianuarie 2021

Din perspectiva termenelor de acordare, cele mai atractive rămân creditele cu termene de la 2 până la 5 ani cu o pondere de 56,4 la sută în totalul creditelor acordate. Persoanele juridice dețin 38,6 la sută din totalul acestor credite. Împrumuturile în lei moldovenești pe perioadă scurtă, cu termene de la 2 până la 5 ani, au fost cele mai solicitate în luna ianuarie și au fost acordate cu o rată medie de 7,54 la sută (persoanelor juridice cu 8,52 la sută, persoanelor care fac business cu 9,21 la sută, iar persoanelor fizice cu 6,38 la sută). Comparativ cu alte tipuri de împrumuturi (imobiliare, de consum), acestea sunt cele mai scumpe din punct de vedere al costurilor.

Cea mai mare rată medie la creditele acordate în lei moldovenești a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de la 1 lună până la 3 luni, constituind 8,77 la sută (rata creditelor persoanelor juridice – 8,90 la sută, a creditelor persoanelor fizice care fac business – 7,50 la sută, iar a creditelor persoanelor fizice – 6,39 la sută).

Din perspectiva scopului creditelor acordate, credite de consum dețin cea mai mare pondere (67,9 la sută), care au fost acordate cu o rată medie de 6,68 la sută (-0,09 p.p. comparativ cu luna precedentă și -0,90 p.p. comparativ cu ianuarie 2020). Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna ianuarie 2021, s-a micșorat comparativ cu luna precedentă cu 26,8 la sută și a constituit 631,5 milioane lei,

În ceea ce privește împrumuturile în valută, acestea au avut cea mai mică rată. Creditele în valută cu termene de la 2 până la 5 ani (care au avut cel mai mare volum în luna ianuarie – 650,3 milioane de lei) au fost acordate cu o rată medie de 4,13 la sută (persoanelor juridice li s-au acordat credite cu o rată de 4,12 la sută, persoanelor fizice care practică activitate cu o rată de 5,00 la sută, iar persoanelor fizice cu o rată medie de 5,68 la sută. Chiar dacă rata lunară e redusă pentru împrumuturile în valută, există riscul valutar care poate majora costul creditului. Împrumuturile în valută sunt acordate persoanelor juridice, care fac exporturi și importuri or, persoanele juridice beneficiază de credite în valută recalculate în lei.

Când va reveni pe val creditarea sectorului real

Economiștii de la Expert Grup anticipează că cererea pentru credite din partea persoanele fizice în continuare o va depăși pe cea a firmelor pe măsură ce restricțiile sanitare vor fi ridicate. De asemenea, sectorul imobiliar pare să nu țină cont de criză, cererea de credite imobiliare menținându-se la un nivel ridicat chiar și pe perioada pandemiei. În acest context anticipările de creștere a creditării persoanelor juridice se situează în jurul nivelului de 10%, în timp ce pe dimensiunea creditelor de consum sau imobiliare ar putea depăși 15%. Totodată, aceste tendințe ar putea fi impulsionate eventual de un suport mult mai susținut din partea statului, în cazul în care s-ar identifica resurse pentru punerea în aplicare a unor programe de suport a firmelor și populației bazate pe garanții la credite mult mai consistente decât cele existente.

Costul creditelor, determinat de cererea populației

Costul mare al creditelor acordate pe termen scurt depinde de termenul pentru care sunt atrase depozitele de la populație. Or, cea mai mare parte a plasamentelor sunt atrase pe un termen de 12 luni, respectiv acest lucru crește și costul împrumuturilor. Băncile moldovenești acordă credite din resursele atrase de la populație în condițiile în care atragerea resurselor ieftine pe piața internațională este limitat. Cele mai mari bănci de pe piață beneficiază doar linii de credit instituționalizate de la BERD, BEI pentru anumite ramuri din economie.

Totodată, marja de profit aplicată de bănci deţine o pondere importantă în dobânda finală aferentă creditelor bancare. Astfel,există o corelaţie pozitivă dintre aceasta şi nivelul de concentrare a sistemului bancar. Astfel, cu cât concurenţa este mai slabă dintre bănci, cu atât marja este mai mare şi, respectiv, dobânzile la credite sunt mai înalte.

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.