Moldovenii se împrumută pe termen scurt pentru a cumpăra... telefoane. Cu câți bani s-au îndatorat în ianuarie

Politica monetară relaxată de către banca centrală a ieftinit împrumuturile acordate, însă creditele acordate pe o perioadă scurtă de timp rămân cele mai scumpe, dar sunt și cele mai căutate.

Olga Mulic, specialista în marketing de la compania de recuperare a creanțelor, INCASSO a menționat pentru Bani.md că:

”Deși împrumuturile pe termen scurt sunt cele mai căutate, ponderea datoriilor nu a înregistrat creșteri semnificative în anul 2020, în pofida impunerea măsurilor de autoizolare și suspendarea activităților economice în prima jumătate a anului trecut. Acest fapt se datorează, în mare parte, măsurilor luate de autorități pentru gestionarea efectelor crizei pandemice, dar și a instituțiilor de creditare, care au oferit susținere debitorilor afectați de criză, prin introducerea perioadelor de grație și a unor condiții avantajoase de restructurare a datoriilor”

În ceea ce privește sumele datorate, acestea variază între 30 – 40 mii de lei, iar cele mai mult debitorii achiziționează telefoane mobile.

Referindu-se la estimările pentru anul în curs, Olga Mulic a precizat că se așteaptă la revenirea parțială a pieței creditelor ca urmare a atenție instituțiilor de creditare îndreptată spre recuperarea cotei de piață nevalorificată în 2020. Cu toate acestea, măsurile implementate de către autorități pentru prevenirea și combaterea pandemiei de COVID-19 vor juca un rol esențial în acest sens.

Creditarea în ianuarie 2021

Din perspectiva termenelor de acordare, cele mai atractive rămân creditele cu termene de la 2 până la 5 ani cu o pondere de 56,4 la sută în totalul creditelor acordate. Persoanele juridice dețin 38,6 la sută din totalul acestor credite. Împrumuturile în lei moldovenești pe perioadă scurtă, cu termene de la 2 până la 5 ani, au fost cele mai solicitate în luna ianuarie și au fost acordate cu o rată medie de 7,54 la sută (persoanelor juridice cu 8,52 la sută, persoanelor care fac business cu 9,21 la sută, iar persoanelor fizice cu 6,38 la sută). Comparativ cu alte tipuri de împrumuturi (imobiliare, de consum), acestea sunt cele mai scumpe din punct de vedere al costurilor.

Cea mai mare rată medie la creditele acordate în lei moldovenești a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de la 1 lună până la 3 luni, constituind 8,77 la sută (rata creditelor persoanelor juridice – 8,90 la sută, a creditelor persoanelor fizice care fac business – 7,50 la sută, iar a creditelor persoanelor fizice – 6,39 la sută).

Din perspectiva scopului creditelor acordate, credite de consum dețin cea mai mare pondere (67,9 la sută), care au fost acordate cu o rată medie de 6,68 la sută (-0,09 p.p. comparativ cu luna precedentă și -0,90 p.p. comparativ cu ianuarie 2020). Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna ianuarie 2021, s-a micșorat comparativ cu luna precedentă cu 26,8 la sută și a constituit 631,5 milioane lei,

În ceea ce privește împrumuturile în valută, acestea au avut cea mai mică rată. Creditele în valută cu termene de la 2 până la 5 ani (care au avut cel mai mare volum în luna ianuarie – 650,3 milioane de lei) au fost acordate cu o rată medie de 4,13 la sută (persoanelor juridice li s-au acordat credite cu o rată de 4,12 la sută, persoanelor fizice care practică activitate cu o rată de 5,00 la sută, iar persoanelor fizice cu o rată medie de 5,68 la sută. Chiar dacă rata lunară e redusă pentru împrumuturile în valută, există riscul valutar care poate majora costul creditului. Împrumuturile în valută sunt acordate persoanelor juridice, care fac exporturi și importuri or, persoanele juridice beneficiază de credite în valută recalculate în lei.

Când va reveni pe val creditarea sectorului real

Economiștii de la Expert Grup anticipează că cererea pentru credite din partea persoanele fizice în continuare o va depăși pe cea a firmelor pe măsură ce restricțiile sanitare vor fi ridicate. De asemenea, sectorul imobiliar pare să nu țină cont de criză, cererea de credite imobiliare menținându-se la un nivel ridicat chiar și pe perioada pandemiei. În acest context anticipările de creștere a creditării persoanelor juridice se situează în jurul nivelului de 10%, în timp ce pe dimensiunea creditelor de consum sau imobiliare ar putea depăși 15%. Totodată, aceste tendințe ar putea fi impulsionate eventual de un suport mult mai susținut din partea statului, în cazul în care s-ar identifica resurse pentru punerea în aplicare a unor programe de suport a firmelor și populației bazate pe garanții la credite mult mai consistente decât cele existente.

Costul creditelor, determinat de cererea populației

Costul mare al creditelor acordate pe termen scurt depinde de termenul pentru care sunt atrase depozitele de la populație. Or, cea mai mare parte a plasamentelor sunt atrase pe un termen de 12 luni, respectiv acest lucru crește și costul împrumuturilor. Băncile moldovenești acordă credite din resursele atrase de la populație în condițiile în care atragerea resurselor ieftine pe piața internațională este limitat. Cele mai mari bănci de pe piață beneficiază doar linii de credit instituționalizate de la BERD, BEI pentru anumite ramuri din economie.

Totodată, marja de profit aplicată de bănci deţine o pondere importantă în dobânda finală aferentă creditelor bancare. Astfel,există o corelaţie pozitivă dintre aceasta şi nivelul de concentrare a sistemului bancar. Astfel, cu cât concurenţa este mai slabă dintre bănci, cu atât marja este mai mare şi, respectiv, dobânzile la credite sunt mai înalte.

#credite #telefoane #Incasso #Expert-Grup #Banca Națională #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Istoria reală a unei femei de 32 de ani, agresată fizic și amenințată de soț, este relatată într-un nou spot social lansat de Ministerul Afacerilor Interne. Din fericire, victima a reușit să ceară ajutor la timp, să își salveze propria viață și viața viitorului copil.

„Am 32 de ani și lucrez în calitate de vânzătoare. Soțul nu este angajat. Într-o zi, când am revenit de la muncă, l-am găsit în stare de ebrietate. M-a amenințat că mă ucide pe mine și copilul pe care îl port. Am reușit la timp să scap și să chem poliția, care mi-a oferit ajutor și l-a îndepărtat. Îmi pare rău că nu am cerut ajutor mai devreme”, povestește protagonista, rolul căreia este jucat de o actriță a Teatrului Național „Mihai Eminescu”.

Mesajul spotului social este adresat tuturor victimelor violenței în familie, care sunt încurajate să raporteze toate cazurile de abuz la numărul unic de urgenţă 112 sau la telefonul de încredere 08008 8008.

„Suntem alături, pentru că siguranța și viața ta contează. Sună la orice oră la 112 sau la telefonul de încredere 0 8008 8008. La Centrul de Justiție Familială vei fi ajutată și protejată de polițiști, medici, psihologi și alți specialiști calificați, care te vor consulta gratuit și vor fi alături de tine pe toată durata procesului de asistență și protecție. Știm prin ce treci și te vom ajuta să depășești aceste momente grele”, transmite MAI.

Prin lansarea acestui nou spot social, MAI continuă campania de sensibilizare a societăţii şi de încurajare a victimelor violenţei în familie pentru a raporta abuzurile şi să apeleze la ajutorul autorităţilor. Spotul precedent era adresat victimelor violenţei sexuale, iar îndemnul a rămas același: „Nu ești singură! Nu este vina ta! Ai încredere în puterea ta!”.

„Prin lansarea aceastei campanii ne propunem să informăm, sensibilizăm şi să atragem atenţia societăţii asupra tuturor formelor de violenţă în familie care există, inclusiv a celei psihologice, care în ţara noastră nu este percepută ca formă a violenţei în familie”, notează MAI.

Conform datelor Ministerului de Interne, în perioada ianuarie – noiembrie 2023 au fost înregistrate 766 de cazuri de violență în familie, 11 dintre ele fiind soldate cu vătămarea corporală gravă şi decesul victimei. În anul 2022, 24 de femei şi-au pierdut viaţa urmare a acţiunilor violente în mediul familial.

Pentru a proteja victimele violenţei în familie, în 2023 au fost monitorizate 635 de ordonanțe de protecţie, emise de către instanţele judecătoreşti, dintre care în 554 de cazuri este vorba de monitorizare prin intermediul brățărilor electronice, aplicate agresorilor.

#ajutor #istorie #Centru