Moldovenii se împrumută pe termen scurt pentru a cumpăra… telefoane. Cu câți bani s-au îndatorat în ianuarie

Politica monetară relaxată de către banca centrală a ieftinit împrumuturile acordate, însă creditele acordate pe o perioadă scurtă de timp rămân cele mai scumpe, dar sunt și cele mai căutate.

Olga Mulic, specialista în marketing de la compania de recuperare a creanțelor, INCASSO a menționat pentru Bani.md că:

”Deși împrumuturile pe termen scurt sunt cele mai căutate, ponderea datoriilor nu a înregistrat creșteri semnificative în anul 2020, în pofida impunerea măsurilor de autoizolare și suspendarea activităților economice în prima jumătate a anului trecut. Acest fapt se datorează, în mare parte, măsurilor luate de autorități pentru gestionarea efectelor crizei pandemice, dar și a instituțiilor de creditare, care au oferit susținere debitorilor afectați de criză, prin introducerea perioadelor de grație și a unor condiții avantajoase de restructurare a datoriilor”

În ceea ce privește sumele datorate, acestea variază între 30 – 40 mii de lei, iar cele mai mult debitorii achiziționează telefoane mobile.

Referindu-se la estimările pentru anul în curs, Olga Mulic a precizat că se așteaptă la revenirea parțială a pieței creditelor ca urmare a atenție instituțiilor de creditare îndreptată spre recuperarea cotei de piață nevalorificată în 2020. Cu toate acestea, măsurile implementate de către autorități pentru prevenirea și combaterea pandemiei de COVID-19 vor juca un rol esențial în acest sens.

Creditarea în ianuarie 2021

Din perspectiva termenelor de acordare, cele mai atractive rămân creditele cu termene de la 2 până la 5 ani cu o pondere de 56,4 la sută în totalul creditelor acordate. Persoanele juridice dețin 38,6 la sută din totalul acestor credite. Împrumuturile în lei moldovenești pe perioadă scurtă, cu termene de la 2 până la 5 ani, au fost cele mai solicitate în luna ianuarie și au fost acordate cu o rată medie de 7,54 la sută (persoanelor juridice cu 8,52 la sută, persoanelor care fac business cu 9,21 la sută, iar persoanelor fizice cu 6,38 la sută). Comparativ cu alte tipuri de împrumuturi (imobiliare, de consum), acestea sunt cele mai scumpe din punct de vedere al costurilor.

Cea mai mare rată medie la creditele acordate în lei moldovenești a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de la 1 lună până la 3 luni, constituind 8,77 la sută (rata creditelor persoanelor juridice – 8,90 la sută, a creditelor persoanelor fizice care fac business – 7,50 la sută, iar a creditelor persoanelor fizice – 6,39 la sută).

Din perspectiva scopului creditelor acordate, credite de consum dețin cea mai mare pondere (67,9 la sută), care au fost acordate cu o rată medie de 6,68 la sută (-0,09 p.p. comparativ cu luna precedentă și -0,90 p.p. comparativ cu ianuarie 2020). Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna ianuarie 2021, s-a micșorat comparativ cu luna precedentă cu 26,8 la sută și a constituit 631,5 milioane lei,

În ceea ce privește împrumuturile în valută, acestea au avut cea mai mică rată. Creditele în valută cu termene de la 2 până la 5 ani (care au avut cel mai mare volum în luna ianuarie – 650,3 milioane de lei) au fost acordate cu o rată medie de 4,13 la sută (persoanelor juridice li s-au acordat credite cu o rată de 4,12 la sută, persoanelor fizice care practică activitate cu o rată de 5,00 la sută, iar persoanelor fizice cu o rată medie de 5,68 la sută. Chiar dacă rata lunară e redusă pentru împrumuturile în valută, există riscul valutar care poate majora costul creditului. Împrumuturile în valută sunt acordate persoanelor juridice, care fac exporturi și importuri or, persoanele juridice beneficiază de credite în valută recalculate în lei.

Când va reveni pe val creditarea sectorului real

Economiștii de la Expert Grup anticipează că cererea pentru credite din partea persoanele fizice în continuare o va depăși pe cea a firmelor pe măsură ce restricțiile sanitare vor fi ridicate. De asemenea, sectorul imobiliar pare să nu țină cont de criză, cererea de credite imobiliare menținându-se la un nivel ridicat chiar și pe perioada pandemiei. În acest context anticipările de creștere a creditării persoanelor juridice se situează în jurul nivelului de 10%, în timp ce pe dimensiunea creditelor de consum sau imobiliare ar putea depăși 15%. Totodată, aceste tendințe ar putea fi impulsionate eventual de un suport mult mai susținut din partea statului, în cazul în care s-ar identifica resurse pentru punerea în aplicare a unor programe de suport a firmelor și populației bazate pe garanții la credite mult mai consistente decât cele existente.

Costul creditelor, determinat de cererea populației

Costul mare al creditelor acordate pe termen scurt depinde de termenul pentru care sunt atrase depozitele de la populație. Or, cea mai mare parte a plasamentelor sunt atrase pe un termen de 12 luni, respectiv acest lucru crește și costul împrumuturilor. Băncile moldovenești acordă credite din resursele atrase de la populație în condițiile în care atragerea resurselor ieftine pe piața internațională este limitat. Cele mai mari bănci de pe piață beneficiază doar linii de credit instituționalizate de la BERD, BEI pentru anumite ramuri din economie.

Totodată, marja de profit aplicată de bănci deţine o pondere importantă în dobânda finală aferentă creditelor bancare. Astfel,există o corelaţie pozitivă dintre aceasta şi nivelul de concentrare a sistemului bancar. Astfel, cu cât concurenţa este mai slabă dintre bănci, cu atât marja este mai mare şi, respectiv, dobânzile la credite sunt mai înalte.

#credite #telefoane #Incasso #Expert-Grup #Banca Națională #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorii de energie regenerabilă ar putea primi compensații financiare atunci când li se va cere să reducă sau chiar să oprească temporar producția pentru a menține echilibrul sistemului electroenergetic. ANRE a elaborat o metodologie, supusă consultărilor publice, care stabilește când poate fi luată o asemenea măsură, cum va fi calculată energia nelivrată și câți bani vor putea recupera producătorii afectați.

Potrivit notei informative, la sfârșitul lunii mai 2026, capacitatea totală de producere din surse regenerabile ajunsese la aproximativ 1 067,86 MW, după creșteri de ordinul sutelor de MW anual în perioada 2022–2025.

Dezvoltarea rapidă a parcurilor fotovoltaice și eoliene vine însă și cu o problemă pentru sistem. În anumite ore, în special atunci când producția solară este mare, iar consumul scăzut, cantitatea de energie produsă poate depăși necesarul intern sau capacitatea de transport către țările vecine. În astfel de situații pot apărea congestii în rețea, iar Moldelectrica ar putea fi nevoită să limiteze temporar producția unor centrale. Metodologia prevede însă că reducerea sau oprirea producției regenerabile trebuie să rămână o măsură de ultimă instanță. Aceasta va putea fi aplicată atunci când nu există alte soluții, au fost epuizate măsurile disponibile pe piața de echilibrare, iar alternativele rămase ar genera costuri disproporționate sau riscuri serioase pentru securitatea rețelei.

Necesitatea mecanismului este explicată și prin dezvoltarea încă modestă a pieței de echilibrare. În prezent, potrivit documentului, sunt înregistrați doar doi furnizori calificați pe piața serviciilor de sistem și câțiva pe piața serviciilor de echilibrare. În aceste condiții, posibilitățile operatorului de a corecta dezechilibrele exclusiv prin mecanisme de piață sunt limitate.

Un element important din document este și limita privind amploarea unor asemenea intervenții. ANRE face referire la un plafon orientativ de 5% din energia anuală produsă de instalațiile regenerabile conectate la rețea. În aceste condiții, autoritatea estimează că volumul energiei pentru care vor trebui achitate compensații ar urma să rămână „mic spre moderat”.

Producătorii afectați vor fi despăgubiți pentru veniturile pe care le pierd din cauza reducerii producției. În linii generale, calculul va porni de la cantitatea de energie care ar fi putut fi produsă, dar nu a mai fost livrată, înmulțită cu prețul relevant al energiei electrice. Pentru energia comercializată pe piață va fi utilizat, după caz, prețul de închidere al pieței pentru ziua următoare, iar pentru centralele care vând la preț reglementat va fi luat în calcul prețul reglementat. Pentru anumite centrale regenerabile poate fi inclusă și valoarea garanțiilor de origine.

Cantitatea de energie nelivrată va fi stabilită separat pentru fiecare dispoziție a dispecerului și pentru fiecare interval de decontare. În cazul centralelor monitorizate în timp real, se va calcula diferența dintre puterea disponibilă și puterea maximă pe care operatorul a permis centralei să o producă. Dacă centrala este oprită complet, puterea permisă va fi considerată zero.

Totodată, metodologia încearcă să împiedice dubla compensare. Dacă producătorul urmează să primească oricum bani pentru energia respectivă în baza contractelor sau a poziției sale comerciale, venitul ratat pentru cantitatea respectivă va fi considerat zero.

După o asemenea intervenție, operatorul de sistem va avea la dispoziție 12 zile lucrătoare de la sfârșitul lunii pentru a transmite producătorului calculul energiei nelivrate și nota de decontare, inclusiv valoarea totală a compensației datorate.

Deocamdată, ANRE nu indică o sumă totală care ar putea fi cheltuită anual pentru aceste despăgubiri. Autoritatea recunoaște că, în lipsa unui istoric suficient al reducerilor de producție și a unor estimări clare privind volumele viitoare, costurile nu pot fi calculate cu precizie în avans.

Cert este însă că banii nu vor veni direct din bugetul de stat. Compensațiile vor fi achitate de operatorul de sistem, iar costurile vor fi ulterior reflectate în tariful reglementat de transport al energiei electrice și, eventual, în componentele tarifare aferente conducerii centralizate a sistemului. Aceste cheltuieli vor trebui verificate și justificate de ANRE în procesul de aprobare a tarifelor, pentru a evita transferarea către consumatori a unor costuri nejustificate.

ANRE consideră că impactul asupra consumatorilor ar trebui să fie „gestionabil și proporțional”, însă admite că aceste costuri vor fi internalizate în tarifele de rețea și, eventual, în prețurile finale achitate pentru energie.