Moldovenii se împrumută pe termen scurt pentru a cumpăra… telefoane. Cu câți bani s-au îndatorat în ianuarie

Politica monetară relaxată de către banca centrală a ieftinit împrumuturile acordate, însă creditele acordate pe o perioadă scurtă de timp rămân cele mai scumpe, dar sunt și cele mai căutate.

Olga Mulic, specialista în marketing de la compania de recuperare a creanțelor, INCASSO a menționat pentru Bani.md că:

”Deși împrumuturile pe termen scurt sunt cele mai căutate, ponderea datoriilor nu a înregistrat creșteri semnificative în anul 2020, în pofida impunerea măsurilor de autoizolare și suspendarea activităților economice în prima jumătate a anului trecut. Acest fapt se datorează, în mare parte, măsurilor luate de autorități pentru gestionarea efectelor crizei pandemice, dar și a instituțiilor de creditare, care au oferit susținere debitorilor afectați de criză, prin introducerea perioadelor de grație și a unor condiții avantajoase de restructurare a datoriilor”

În ceea ce privește sumele datorate, acestea variază între 30 – 40 mii de lei, iar cele mai mult debitorii achiziționează telefoane mobile.

Referindu-se la estimările pentru anul în curs, Olga Mulic a precizat că se așteaptă la revenirea parțială a pieței creditelor ca urmare a atenție instituțiilor de creditare îndreptată spre recuperarea cotei de piață nevalorificată în 2020. Cu toate acestea, măsurile implementate de către autorități pentru prevenirea și combaterea pandemiei de COVID-19 vor juca un rol esențial în acest sens.

Creditarea în ianuarie 2021

Din perspectiva termenelor de acordare, cele mai atractive rămân creditele cu termene de la 2 până la 5 ani cu o pondere de 56,4 la sută în totalul creditelor acordate. Persoanele juridice dețin 38,6 la sută din totalul acestor credite. Împrumuturile în lei moldovenești pe perioadă scurtă, cu termene de la 2 până la 5 ani, au fost cele mai solicitate în luna ianuarie și au fost acordate cu o rată medie de 7,54 la sută (persoanelor juridice cu 8,52 la sută, persoanelor care fac business cu 9,21 la sută, iar persoanelor fizice cu 6,38 la sută). Comparativ cu alte tipuri de împrumuturi (imobiliare, de consum), acestea sunt cele mai scumpe din punct de vedere al costurilor.

Cea mai mare rată medie la creditele acordate în lei moldovenești a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de la 1 lună până la 3 luni, constituind 8,77 la sută (rata creditelor persoanelor juridice – 8,90 la sută, a creditelor persoanelor fizice care fac business – 7,50 la sută, iar a creditelor persoanelor fizice – 6,39 la sută).

Din perspectiva scopului creditelor acordate, credite de consum dețin cea mai mare pondere (67,9 la sută), care au fost acordate cu o rată medie de 6,68 la sută (-0,09 p.p. comparativ cu luna precedentă și -0,90 p.p. comparativ cu ianuarie 2020). Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna ianuarie 2021, s-a micșorat comparativ cu luna precedentă cu 26,8 la sută și a constituit 631,5 milioane lei,

În ceea ce privește împrumuturile în valută, acestea au avut cea mai mică rată. Creditele în valută cu termene de la 2 până la 5 ani (care au avut cel mai mare volum în luna ianuarie – 650,3 milioane de lei) au fost acordate cu o rată medie de 4,13 la sută (persoanelor juridice li s-au acordat credite cu o rată de 4,12 la sută, persoanelor fizice care practică activitate cu o rată de 5,00 la sută, iar persoanelor fizice cu o rată medie de 5,68 la sută. Chiar dacă rata lunară e redusă pentru împrumuturile în valută, există riscul valutar care poate majora costul creditului. Împrumuturile în valută sunt acordate persoanelor juridice, care fac exporturi și importuri or, persoanele juridice beneficiază de credite în valută recalculate în lei.

Când va reveni pe val creditarea sectorului real

Economiștii de la Expert Grup anticipează că cererea pentru credite din partea persoanele fizice în continuare o va depăși pe cea a firmelor pe măsură ce restricțiile sanitare vor fi ridicate. De asemenea, sectorul imobiliar pare să nu țină cont de criză, cererea de credite imobiliare menținându-se la un nivel ridicat chiar și pe perioada pandemiei. În acest context anticipările de creștere a creditării persoanelor juridice se situează în jurul nivelului de 10%, în timp ce pe dimensiunea creditelor de consum sau imobiliare ar putea depăși 15%. Totodată, aceste tendințe ar putea fi impulsionate eventual de un suport mult mai susținut din partea statului, în cazul în care s-ar identifica resurse pentru punerea în aplicare a unor programe de suport a firmelor și populației bazate pe garanții la credite mult mai consistente decât cele existente.

Costul creditelor, determinat de cererea populației

Costul mare al creditelor acordate pe termen scurt depinde de termenul pentru care sunt atrase depozitele de la populație. Or, cea mai mare parte a plasamentelor sunt atrase pe un termen de 12 luni, respectiv acest lucru crește și costul împrumuturilor. Băncile moldovenești acordă credite din resursele atrase de la populație în condițiile în care atragerea resurselor ieftine pe piața internațională este limitat. Cele mai mari bănci de pe piață beneficiază doar linii de credit instituționalizate de la BERD, BEI pentru anumite ramuri din economie.

Totodată, marja de profit aplicată de bănci deţine o pondere importantă în dobânda finală aferentă creditelor bancare. Astfel,există o corelaţie pozitivă dintre aceasta şi nivelul de concentrare a sistemului bancar. Astfel, cu cât concurenţa este mai slabă dintre bănci, cu atât marja este mai mare şi, respectiv, dobânzile la credite sunt mai înalte.

#credite #telefoane #Incasso #Expert-Grup #Banca Națională #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina