Moldovenii sfidează criza. Consumă și își iau case în credit. Cu cât a crescut apetitul

La finele trimestrului III 2021, volumul total al creditelor acordate de către băncile licențiate a consemnat o creștere anuală pozitivă și a însumat 51,8 miliarde de lei, superior celui de la sfârșitul trimestrului III 2020 cu 22,2 la sută (cu o contribuție pozitivă din partea soldului creditelor acordate în monedă națională de 18,9 puncte procentuale). Ponderea soldului creditelor acordate în moneda națională s-a majorat până la 69,2 la sută din soldul total al creditelor, ceea ce a dus la descreșterea gradului de dolarizare cu 3,5 puncte procentuale comparativ cu finele trimestrul III 2020, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În trimestrul III 2021, volumul total al creditelor noi acordate de către băncile licențiate a fost superior celui din trimestrul III 2020 cu 41,1 la sută. Această creștere a fost influențată de evoluția pozitiva a creditelor acordate atât în monedă națională cât și în valută, recalculate în MDL. Dinamica anuala a creditelor acordate persoanelor fizice în trimestrul III 2021 a constituit 67,3 la sută. Analogic trimestrelor precedente, ponderea cea mai mare în aceste credite au constitut-o creditele acordate în scop de consum (62,2 la sută), urmate de creditele acordate pentru imobil, a căror pondere a crescut până la 32,5 la sută, pe seama trendului descrescător al ratelor nominale ale dobânzilor și programului guvernamental „Prima casa”.

Economiștii susțin că băncile au prins șmecheria și dau credite în stânga și în dreapta persoanelor fizice, care sunt și cei mai buni platnici. Rata creditelor neperformante este foarte joasă comparativ cu cea a businessului, care în unele domenii se ridică și la 30%. Ba mai mult, băncile au suficienți bani pentru împrumuturi. Excesul de lichiditate la sfârșitul trimestrului trei a însumat 4,3 miliarde de lei cu 25 la sută mai puțin în valoare anuală.

Pe parcursul trimestrului III 2021, lichiditatea excesiva în sistemul bancar s-a diminuat cu 1,17 miliarde lei. De menționat că față de trimestrul III 2020 volumul lichidităților excesive la fel s-a diminuat în medie cu 1,45 milioane lei (-25,0 la suta anual), înregistrând valoarea medie de 4,3 miliarde lei.

#consum #imobil #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a aprobat în prima lectură un proiect de lege care prevede acordarea unui spor salarial de până la 40% pentru angajații instituțiilor statului implicați în monitorizarea informațională, comunicarea strategică, contracararea dezinformării și managementul crizelor.

Inițiativa, elaborată de Ministerul Finanțelor, vizează personalul cu atribuții directe din cadrul Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC). Potrivit autorilor, sporul ar urma să fie calculat din suma anuală a salariilor de bază.

Proiectul mai prevede majorarea cu 10 clase succesive a grilelor de salarizare pentru funcțiile publice de conducere și execuție din aceste domenii. De asemenea, sunt incluse modificări ce vizează administrația publică locală, precum acordarea unor sporuri de până la 50% din salariul de bază pentru primari și alți funcționari locali, în anumite condiții.

Un alt element îl constituie majorarea plății compensatorii pentru angajații bugetari de la 5 500 la 6 300 de lei, în contextul creșterii salariului minim pe țară, propus pentru anul 2026. Astfel, salariații din unitățile bugetare al căror salariu lunar, calculat pentru o funcție cu durata normală a timpului de muncă, este mai mic decât 6 300 de lei, vor beneficia de plăți compensatorii. Plata compensatorie se va calcula ca diferență dintre suma de 6 300 de lei și salariul lunar determinat conform legii, fiind recalculată proporțional cu timpul efectiv lucrat.

Noile prevederi urmează să fie aplicate începând cu 1 ianuarie 2026, după adoptarea proiectului în lectura a doua.