Moldovenii sfidează criza. Consumă și își iau case în credit. Cu cât a crescut apetitul

La finele trimestrului III 2021, volumul total al creditelor acordate de către băncile licențiate a consemnat o creștere anuală pozitivă și a însumat 51,8 miliarde de lei, superior celui de la sfârșitul trimestrului III 2020 cu 22,2 la sută (cu o contribuție pozitivă din partea soldului creditelor acordate în monedă națională de 18,9 puncte procentuale). Ponderea soldului creditelor acordate în moneda națională s-a majorat până la 69,2 la sută din soldul total al creditelor, ceea ce a dus la descreșterea gradului de dolarizare cu 3,5 puncte procentuale comparativ cu finele trimestrul III 2020, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În trimestrul III 2021, volumul total al creditelor noi acordate de către băncile licențiate a fost superior celui din trimestrul III 2020 cu 41,1 la sută. Această creștere a fost influențată de evoluția pozitiva a creditelor acordate atât în monedă națională cât și în valută, recalculate în MDL. Dinamica anuala a creditelor acordate persoanelor fizice în trimestrul III 2021 a constituit 67,3 la sută. Analogic trimestrelor precedente, ponderea cea mai mare în aceste credite au constitut-o creditele acordate în scop de consum (62,2 la sută), urmate de creditele acordate pentru imobil, a căror pondere a crescut până la 32,5 la sută, pe seama trendului descrescător al ratelor nominale ale dobânzilor și programului guvernamental „Prima casa”.

Economiștii susțin că băncile au prins șmecheria și dau credite în stânga și în dreapta persoanelor fizice, care sunt și cei mai buni platnici. Rata creditelor neperformante este foarte joasă comparativ cu cea a businessului, care în unele domenii se ridică și la 30%. Ba mai mult, băncile au suficienți bani pentru împrumuturi. Excesul de lichiditate la sfârșitul trimestrului trei a însumat 4,3 miliarde de lei cu 25 la sută mai puțin în valoare anuală.

Pe parcursul trimestrului III 2021, lichiditatea excesiva în sistemul bancar s-a diminuat cu 1,17 miliarde lei. De menționat că față de trimestrul III 2020 volumul lichidităților excesive la fel s-a diminuat în medie cu 1,45 milioane lei (-25,0 la suta anual), înregistrând valoarea medie de 4,3 miliarde lei.

#consum #imobil #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.