Moldovenii sfidează criza. Dobânzile mai mari la credite nu-i sperie. S-au împrumutat de la bănci cu 940 mil. de lei

Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna mai 2022, s-a majorat comparativ cu luna precedentă cu 5,0 la sută și a constituit 942,3 milioane lei. Rata medie la aceste credite s-a majorat cu 0,17 p.p, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Din totalul de 942 mil. de lei 70% au fost credite de consum, iar 27% împrumuturi pentru achiziția imobilului.

Creditele de consum au fost acordate cu o rată medie de 11,69 la sută (-0,03 p.p. comparativ cu luna precedentă și +6,70 p.p. comparativ cu mai 2021).

Rata medie la creditele imobiliare s-a majorat cu 0,28 p.p față de luna precedentă și cu 2,19 p.p. față de mai 2021.

Datele BNM relevă că 86,0 la sută din totalul creditelor imobiliare au fost acordate în moneda națională. Creditele de consum, de asemenea, au fost acordate, preponderent, în moneda națională (99,5 la sută din totalul creditelor de consum).

Creditele în moneda națională (Diagrama 6) cu termene de la 2 până la 5 ani, fiind cele mai solicitate în luna de raportare, au fost acordate cu o rată medie de 10,92 la sută (persoanelor juridice – cu 10,30 la sută, persoanelor care practică activitate – cu 12,07 la sută, iar persoanelor fizice – cu 11,70 la sută).

Cea mai mare rată medie la creditele acordate în moneda națională a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de la 6 până la 12 luni, constituind 11,11 la sută.

Creditele în valută cu termene de la 2 până la 5 ani (care au avut cel mai mare volum în luna de raportare) au fost acordate cu o rată medie de 3,97 la sută (persoanelor juridice li s-au acordat credite cu o rată de 3,97 la sută, iar persoanelor fizice cu o rată medie de 4,24 la sută.

BNM vrea să tempereze consumul

În ultima decizie de politică monetară de la începutul lunii iunie, guvernatorul BNM, Octavian Armașu declara că politica monetară restrictivă are menirea de a impulsiona economisirea și a spori atractivitatea depozitelor. Politica monetară vizează atenuarea consumului populației precum și a creditării de consum care încălzește economia și alimentează presiunile pro inflaționiste.

„Analizele atestă majorarea ratelor dobânzilor la creditele în monedă națională și temperarea acordării creditelor, deși ratele depozitelor mențin tendința ascendentă se constată o reticență a populației pe fundalul evoluțiilor conflictului armat din Ucraina”, spunea Armașu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#dobanda #majorare #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.