Moldovenii sfidează criza. Dobânzile mai mari la credite nu-i sperie. S-au împrumutat de la bănci cu 940 mil. de lei

Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna mai 2022, s-a majorat comparativ cu luna precedentă cu 5,0 la sută și a constituit 942,3 milioane lei. Rata medie la aceste credite s-a majorat cu 0,17 p.p, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Din totalul de 942 mil. de lei 70% au fost credite de consum, iar 27% împrumuturi pentru achiziția imobilului.

Creditele de consum au fost acordate cu o rată medie de 11,69 la sută (-0,03 p.p. comparativ cu luna precedentă și +6,70 p.p. comparativ cu mai 2021).

Rata medie la creditele imobiliare s-a majorat cu 0,28 p.p față de luna precedentă și cu 2,19 p.p. față de mai 2021.

Datele BNM relevă că 86,0 la sută din totalul creditelor imobiliare au fost acordate în moneda națională. Creditele de consum, de asemenea, au fost acordate, preponderent, în moneda națională (99,5 la sută din totalul creditelor de consum).

Creditele în moneda națională (Diagrama 6) cu termene de la 2 până la 5 ani, fiind cele mai solicitate în luna de raportare, au fost acordate cu o rată medie de 10,92 la sută (persoanelor juridice – cu 10,30 la sută, persoanelor care practică activitate – cu 12,07 la sută, iar persoanelor fizice – cu 11,70 la sută).

Cea mai mare rată medie la creditele acordate în moneda națională a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de la 6 până la 12 luni, constituind 11,11 la sută.

Creditele în valută cu termene de la 2 până la 5 ani (care au avut cel mai mare volum în luna de raportare) au fost acordate cu o rată medie de 3,97 la sută (persoanelor juridice li s-au acordat credite cu o rată de 3,97 la sută, iar persoanelor fizice cu o rată medie de 4,24 la sută.

BNM vrea să tempereze consumul

În ultima decizie de politică monetară de la începutul lunii iunie, guvernatorul BNM, Octavian Armașu declara că politica monetară restrictivă are menirea de a impulsiona economisirea și a spori atractivitatea depozitelor. Politica monetară vizează atenuarea consumului populației precum și a creditării de consum care încălzește economia și alimentează presiunile pro inflaționiste.

„Analizele atestă majorarea ratelor dobânzilor la creditele în monedă națională și temperarea acordării creditelor, deși ratele depozitelor mențin tendința ascendentă se constată o reticență a populației pe fundalul evoluțiilor conflictului armat din Ucraina”, spunea Armașu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#dobanda #majorare #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România își reînvie industria de apărare cu sprijinul Statelor Unite și al Germaniei, transformându-se rapid într-un hub strategic pentru NATO pe flancul estic. Țara construiește fabrici de drone și de pulberi în Brașov, extinde producția de vehicule blindate și pregătește lansarea asamblării tancurilor Leopard la Satu Mare, relatează Radio Free Europe România, noteză euromaidanpress.

Ministerul Economiei a anunțat că uzina militară Carfil din Brașov va produce drone cu componente furnizate de compania americană Periscope Aviation. Ministrul Bogdan Ivan a precizat că nu este vorba de o simplă achiziție, ci de un transfer complet de tehnologie, menit să creeze o capacitate industrială locală. Producția urmează să înceapă în această vară, cu un obiectiv anual de 3.500 de unități.

În paralel, conglomeratul german Rheinmetall investește 400 de milioane de euro la Brașov pentru construirea celei mai mari fabrici de pulberi din Europa. România vrea să reducă dependența de importurile din Serbia, unde mare parte a producției este de origine rusească. Fostul ministru al Economiei, Radu Oprea, a subliniat că producția internă de pulberi este „esențială pentru securitatea și independența României”.

Germania sprijină și extinderea uzinei din Mediaș, care va produce vehicule militare, iar la Satu Mare sunt planificate linii pentru tancuri Leopard. Aceste proiecte se înscriu în strategia NATO de creștere a capacităților de producție militară în Europa, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

România are o istorie de colaborare cu mari companii de apărare. Începând cu parteneriatul cu Elbit Systems pentru modernizarea MiG-21, au urmat proiecte cu General Dynamics, Lockheed Martin, Raytheon, dar și cu Airbus și Naval Group pentru modernizarea flotei navale și a industriei aeronautice.

Conform noii Strategii Naționale a Industriei de Apărare 2024–2030, România își ridică cheltuielile de apărare peste pragul de 2% din PIB și prioritizează investițiile în drone, AI, securitate cibernetică și forțe navale. Planul include și o linie comună de producție UAV cu Ucraina, consolidând rolul României ca furnizor vital de logistică și tehnologie pentru Kiev și pentru NATO.

Prin aceste investiții, România nu doar că își întărește propria securitate, ci devine un actor-cheie în reziliența Europei împotriva agresiunii ruse.