Moldovenii sfidează criza. Dobânzile mai mari la credite nu-i sperie. S-au împrumutat de la bănci cu 940 mil. de lei

Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna mai 2022, s-a majorat comparativ cu luna precedentă cu 5,0 la sută și a constituit 942,3 milioane lei. Rata medie la aceste credite s-a majorat cu 0,17 p.p, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Din totalul de 942 mil. de lei 70% au fost credite de consum, iar 27% împrumuturi pentru achiziția imobilului.

Creditele de consum au fost acordate cu o rată medie de 11,69 la sută (-0,03 p.p. comparativ cu luna precedentă și +6,70 p.p. comparativ cu mai 2021).

Rata medie la creditele imobiliare s-a majorat cu 0,28 p.p față de luna precedentă și cu 2,19 p.p. față de mai 2021.

Datele BNM relevă că 86,0 la sută din totalul creditelor imobiliare au fost acordate în moneda națională. Creditele de consum, de asemenea, au fost acordate, preponderent, în moneda națională (99,5 la sută din totalul creditelor de consum).

Creditele în moneda națională (Diagrama 6) cu termene de la 2 până la 5 ani, fiind cele mai solicitate în luna de raportare, au fost acordate cu o rată medie de 10,92 la sută (persoanelor juridice – cu 10,30 la sută, persoanelor care practică activitate – cu 12,07 la sută, iar persoanelor fizice – cu 11,70 la sută).

Cea mai mare rată medie la creditele acordate în moneda națională a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de la 6 până la 12 luni, constituind 11,11 la sută.

Creditele în valută cu termene de la 2 până la 5 ani (care au avut cel mai mare volum în luna de raportare) au fost acordate cu o rată medie de 3,97 la sută (persoanelor juridice li s-au acordat credite cu o rată de 3,97 la sută, iar persoanelor fizice cu o rată medie de 4,24 la sută.

BNM vrea să tempereze consumul

În ultima decizie de politică monetară de la începutul lunii iunie, guvernatorul BNM, Octavian Armașu declara că politica monetară restrictivă are menirea de a impulsiona economisirea și a spori atractivitatea depozitelor. Politica monetară vizează atenuarea consumului populației precum și a creditării de consum care încălzește economia și alimentează presiunile pro inflaționiste.

„Analizele atestă majorarea ratelor dobânzilor la creditele în monedă națională și temperarea acordării creditelor, deși ratele depozitelor mențin tendința ascendentă se constată o reticență a populației pe fundalul evoluțiilor conflictului armat din Ucraina”, spunea Armașu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#dobanda #majorare #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament