Moldovenii vulnerabili și refugiații au participat la un training de inițiere în afaceri organizat de ONG-ul HEKS/EPER

Pe 7 martie, Biblioteca Națională a Republicii Moldova a fost gazda unui eveniment inițiat de către HEKS/EPER Moldova, organizație non-guvernamentală cu sediul central în Zürich, Elveția.

Situația geopolitică și ansamblul de probleme socio-economice din Moldova au stat la baza trainingului de instruire în afaceri pentru moldovenii vulnerabili și refugiații din țara noastră, atât din Ucraina, cât și din Rusia.

Programul a fost adaptat la nevoile specifice și la nivelul de cunoștințe și abilități al acestui grup țintă, având drept scop informarea și consultarea incipientă a persoanelor care își doresc să dezvolte o afacere în Moldova.

Cei 24 de participanți au fost ghidați de către Greta Hîncu, trainer în dezvoltare personală și financiară, absolventă a Universității Orleans din Franța, cu o experiență vastă, de peste 10 ani, în domeniul finanțelor.

Pe parcursul a câtorva ore, persoanele au generat idei de afaceri care pot fi competitive pe piață, au învățat elementele de bază ale planului de afaceri, de la descrierea conceptului, analiza pieței până la strategia de marketing, dar și, nu în ultimul rând, au făcut cunoștință cu potențialele provocări pe care le poți întâmpina odată ce devii antreprenor.

Participanții au acumulat skill-uri valoroase pentru un viitor în afaceri şi au apreciat desfăşurarea trainingului:

„Mi-a plăcut foarte mult seminarul, doamna Greta a fost foarte interesantă și a povestit despre diferite metode de analizare a inițierii unei afaceri, ceea ce este foarte important, și în general cum să generăm o idee și cum să o dezvoltăm mai departe”, spune o participantă.

„Îmi plac astfel de evenimente pentru că în cadrul lor începi mai productiv să gândești. Îndeplinești niște sarcini mici pas cu pas ca să îți vină ideea de afaceri ca rezultat”.

„Cel mai important este că din exercițiile practice am aflat foarte multe. A fost benefic acest training.”

„Am înțeles mai profund cum poți transforma o idee de afaceri în ceva stabil și valoros pentru sine. Mie mi-a reușit să deschid aici o afacere, datorită diferitor traininguri la care am participat, dar și pentru că aveam experiența fondării unei afaceri în Ucraina.“

HEKS/EPER Moldova susține consolidarea coeziunii sociale, integrarea și abilitarea economică a refugiaților și a moldovenilor vulnerabili.

#HEKS #EPER #training

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.