Moldtelecom rămâne la stat: Autoritățile caută investiții pentru o dezvoltare explozivă

Autoritățile din Moldova au declarat că nu intenționează să privatizeze compania Moldtelecom, dar se concentrează pe atragerea de investiții pentru a asigura o dezvoltare mai eficientă a acesteia. Directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari, a afirmat în fața deputaților că Moldtelecom nu este pe lista obiectelor de stat supuse privatizării. El a subliniat că, deși compania nu va fi privatizată, atragerea de investiții este esențială pentru dezvoltarea sa.

„Nu discutăm astăzi despre privatizarea ei, dar este clar că trebuie să atragem investiții și să dezvoltăm această întreprindere, iar Guvernul depune toate eforturile în acest sens”, a declarat Roman Cojuhari.

Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian, a reiterat că Moldtelecom va rămâne în proprietatea statului, dar a subliniat necesitatea de a atrage investiții și investitori pentru dezvoltarea companiei.

Moldtelecom este operatorul național de telefonie fixă din Moldova și oferă servicii de comunicații mobile sub marca Unite, acces la Internet și servicii TV. Statul deține 100% din acțiunile companiei. În primul trimestru al anului 2024, profitul net al Moldtelecom a fost de 81,1 milioane de lei, cel mai înalt indicator din ultimii 13 ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Co-fondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari, spune că „știe, nu presupune”, cine se află în spatele atacurilor la adresa companiei aeriene. Fără să dea nume concrete, Cebotari a adăugat că „nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup de interese care se folosește de actuala guvernare”.

„N-o să dau nume. Eu știu cine. Nu presupun. Cunosc oameni, cunosc executori. Unii deja își cer scuze și ne spun că ei „nu pot să nu îndeplinească ordinele”. Primim și astfel de mesaje. Acel „cineva” recurge la falsuri, pe care le prezintă instituțiilor drept adevăruri, ca să forțeze niște decizii, să ne afecteze”, a declarat Cebotari într-un interviu pentru The List, citat de ZIUA.MD.

Cebotari a mai spus că arhitecții atacurilor fac parte dintr-un „un cerc mic, privat, dar care implică la fiecare etapă oamenii necesari din instituții publice”.

„Nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup interese care se folosește de actuala guvernare. O sintagmă anume trebuie reținută de cei care știu contextul: „project management”. E un cuvânt-cheie, spune Cebotari cu sarcasm ușor, referindu-se la un episod de acum 16-17 ani – există un cerc mic de oameni care vor înțelege la ce mă refer”, se arată în interviul publicat în revista The List.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.