Momente cheie în procesul evoluției omenirii ce ar fi putut duce la sfârșitul existenței planetei noastre

03 Mart. 2021, 08:40
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
03 Mart. 2021, 08:40 // Slider //  bani.md

La sfârșitul anilor 1960 NASA s-a confruntat cu o decizie care ar fi putut schimba soarta speciei umane pentru totdeauna. Teoretic, această decizie ar fi putut dezlănțui „extratereștri ucigași” sau distrugerea definitivă a atmosferei Pământului.

După aterizările „Apollo 11”, cei trei astronauți din cadrul misiunii, aflați în interiorul capsulei ce plutea în Oceanul Pacific, așteptau să fie ridicați din ocean de către un echipaj. Oficialii NASA au decis să nu îi lase pe cei trei eroi să aștepte prea mult și în pofida protocolului pe ce a fost stabilit, au decis să trimită un echipaj de salvare pentru a îi prelua la scurt timp după ce aceștia au ajuns pe Pământ. Dezavantajul acestei decizii prompte însă, era mica posibilitate de a dezlănțui microbi extratereștri cu efecte devastatoare pe Pământ.

Cu câteva decenii înainte, un grup de oameni de știință și oficiali militari se aflau la un moment de cotitură similar. În timp ce așteptau să urmărească primul test al armelor atomice, aceștia ar fi putut ajunge la un rezultat catastrofal. A existat șansa ca experimentele lor să aprindă accidental atmosfera și să distrugă toată viața de pe planetă. Astfel, Terra a cunoscut câteva grupuri de oameni ce au ținut soarta lumii în mâinile lor, fiind responsabili pentru posibilitatea mică, dar reală de a provoca o catastrofă totală, și într-un final sfârșitul, nu doar a propriilor vieți, ci și sfârșitul tuturor.

Când omenirea și-a planificat pentru prima dată trimiterea sondelor și chiar a primelor persoane în spațiu, la mijlocul secolului al XX-lea, „problema contaminării”, începuse deja să ia teren ca fenomen important în lumea științei.

În primul rând, se punea problema contaminării „de dinainte”, cu alte cuvinte, acest lucru însemna posibilitatea ca viața de pe Pământ să facă accidental o plimbare în cosmos. Nava spațială trebuia sterilizată cu atenție înainte de lansare. Dacă microbii se strecurau la bord, ar împiedica orice încercare de a detecta viața extraterestră. Și chiar dacă s-ar fi descoperit organisme extraterestre acolo, am fi putu să le ucidem din greșeală cu bacterii sau virusuri de pe Pământ. Aceste aspecte rămân actuale până în prezent.

O a doua problemă întâlnită a fost contaminarea „la întoarcere”, în ideea în care astronauții, rachetele sau sondele care se întorc pe Pământ ar putea aduce forme de viață catastrofale pentru Terra, fie prin potențiala superioaritate față de organismele terestre, fie prin ceva mult mai rău, cum ar fi consumarea întregului oxigen din atmosferă.

Contaminarea „la întoarcere” era o amenințare pe care NASA trebuia să o ia în serios în timpul planificării misiunilor Apollo pe Lună. Ce s-ar fi întâmplat dacă astronauții ar fi adus înapoi ceva extrem de periculos? La acea vreme, probabilitatea nu era considerată ridicată, ba chiar puțini au crezut că Luna ar putea adăposti viața, dar totuși, scenariul ar fi trebuit cel puțin considerat, deoarece consecințele puteau fi foarte grave. „Am fi putut fi 99% siguri că misiunea „Apollo 11” nu va aduce înapoi organisme periculoare”, a spus un om de știință influent la acea vreme, „dar chiar și acel 1% de incertitudine, era prea mare pentru a nu fi considerat”.

NASA a pus în aplicare mai multe măsuri de carantină, în unele cazuri chiar cu reticență. Oficialii îngrijorați ai Serviciului de Sănătate Publică din SUA au susținut măsuri mai stricte decât au fost aplicate ulterior, punând presiune pe agenția spațială, subliniind subtil că aceștia au puterea de a refuza primirea astronauților contaminați. După audierile din cadrul Congresului, NASA a fost de acord să atașeze navei, o instalație costisitoare ce le-a permis echipajelor să-i izoleze și sa-i ridice pe bărbați din capsula lor. S-a convenit, de asemenea, că exploratorii din spațiu, vor petrece trei săptămâni în izolare înainte de a-și putea îmbrățișa familiile sau de a da mâna președintelui.

Din fericire, misiunea „Apollo 11” nu a adus pe Pământ nicio viață extraterestră mortală, sau așa credem noi ?

Realitatea Live

13 Dec. 2025, 10:19
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Dec. 2025, 10:19 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII