Monedele digitale: ținta escrocilor. Un bărbat a primit 15 ani de închisoare pentru fraudă

09 Iul. 2021, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Iul. 2021, 16:36 // Actual //  MD Bani

Roger Nils-Jonas Karlsson, un suedez căutat de poliția americană, a fost condamnat la 15 ani de închisoare, după ce ar fi fraudat mai mult de 3.500 de victime, cu peste 16 milioane de dolari, scrie playtech.ro.

Bărbatul a fost acuzat de fraudă de valori mobiliare, fraudă bancară și de spălare de bani.

Suedezul a fraudat mai mult de 3.500 de victime, cu peste 16 milioane de dolarii, a declarat joi Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii.

Escrocheriile au început în 2011

Autoritățile americane spun că Roger Nils-Jonas Karlsson, în vârstă de 47 de ani, a condus un sistem de fraudă a investițiilor din 2011 până la arestarea sa în Thailanda în iunie 2019. El a pledat vinovat în martie.

Conform documentelor instanței, Karlsson a încurajat victimele să cumpere acțiuni într-un sistem numit „Eastern Metal Securities” folosind criptomonede precum Bitcoin.

Escrocul le promitea oamenilor „rentabilități astronomice”, convingânu-i să investească.

Fondurile plătite de aceste victime au fost în schimb direcționate către conturile bancare personale ale lui Karlsson, unde banii au fost cheltuiți pentru achiziționarea unor bunuri de lux.

Bărbatul ar fi cumpărat, cu banii investitorilor păcăliți, case scumpe, un cal de curse și o stațiune din Thailanda.

Pe lângă cei 15 ani de închisoare, escrocul va fi nevoit să renunțe și la bunurile dobândite cu banii obținuți ilegal.

 

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!