Morgan Stanley: Rusia ar putea intra în incapacitate de plată în aprilie

Banca de investiții Morgan Stanley atenționează că, Rusia ar putea intra în incapacitate de plată în aprilie pe măsură ce prețurile obligațiunilor scad, iar lista sancțiunilor crește, scrie Bloomberg.

„Vedem incapacitatea de plată ca cel mai probabil scenariu”, a scris, luni, Simon Waever, șeful departamentului băncii de strategie a creditelor suverane din piețele emergente. „În caz de incapacitate de plată, este improbabil să fie una normală, Venezuela fiind probabil cea mai relevantă comparație”.

Potrivit analistului, falimentul s-ar putea înregistra cel mai devreme pe 15 aprilie. Această dată marchează sfârșitul unei perioade de grație de 30 de zile la plățile de cupoane pe care guvernul rus le datorează pentru obligațiunile în dolari cu scadență în 2023 și 2043.

Prețurile indicative arată că investitorii evaluează obligațiunile pe 2023 la aproape 29 de cenți pe dolar american, cel mai scăzut nivel din toate timpurile.

Waever spune că Rusia este precum Venezuela deoarece are active semnificative în petrol care ar putea fi folosite doar dacă sunt ridicate sancțiunile. Dacă obligațiunile devin insolvabile iar creditorii primesc decizii în instanță, un risc pozitiv pentru Rusia ar fi că ar putea accesa toate activele înghețate momentan în afara statului, inclusiv rezervele în valută, a mai notat acesta.

Credit default swap-urile pe cinci ani au crescut la peste 2.500 de puncte de bază, în contextul în care investitorii iau în calcul o probabilitate mai mare ca plățile să nu fie făcute la termen pe măsură ce războiul crește în intensitate. Între timp, datoria suverană a Rusiei a adus investitorilor pierderi medii de 81% de la începutul anului, potrivit datelor Bloomberg. Doar datoria guvernamentală în dolari a Belarusului este mai slabă în 2022, pierderile fiind de 93%, potrivit datelor.

#incapacitate de plata #datorie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.