Putin, desființat de o femeie premier: „Îl lovim la Finanţe”

Ţările baltice nu se tem de furia Ţarului: premierul Kaja Kallas anunţă că Estonia oferă ajutor militar substanţial pentru Ucraina.

Premierul Estoniei anunţă că „am trimis arme în Ucraina de 200 de milioane de euro. Este nevoie de unanimitate în zona de excludere a zborului. Suntem decişi să excludem băncile ruseşti de la Swift şi sancţionăm criptomonede”.

Se spune că următorul pas al lui Putin este să atace fostele ţări baltice, cu intenţia de a le anexa.

La Tallin, figura rusului nu produce teamă. O femeie îl înfruntă pe preşedintele rus.. Prim-ministrul estonian Kaja Kallas se pregăteşte să-i ţină piept Rusiei, cu sprijinul partenerilor externi.

Oficialul stă camera de zi de la primul etaj al Stenboki Maja, sediul guvernului, o clădire din secolul al XVIII-lea, în oraşul vechi din Tallinn. În spatele uşii biroului său, consultanţii pregătesc întâlnirile cu mari oficiali mondiali, veniţi în aceste zile să discute despre fragila securitate din zonă.

Rusia a depășit acum Iranul și Siria la sancțiuni

Rusia a depășit acum Iranul și Siria și a devenit cea mai sancționată țară din lume, potrivit Castellum.ai, site de urmărire a sancțiunilor impuse la nivel global, citat de BBC.

2.754 de sancțiuni erau deja în vigoare împotriva Rusiei înainte de 22 februarie. După invadarea Ucrainei pe 24 februarie, alte 2.778 de sancțiuni au fost impuse și au dus totalul la 5.532 – depășind cele 3.616 sancțiuni ale Iranului. Potrivit clasamentului, cele două state sunt urmate de Siria, Coreea de Nord, Venezuela, Myanmar și Cuba.

SUA au constituit sursa principală de sancțiuni cu 21%, urmate îndeaproape de totalul combinat al Regatului Unit și al UE, de 18%.

Țările din întreaga lume au intensificat sancțiunile împotriva Rusiei în încercarea de a intensifica presiunea asupra Moscovei pentru a opri atacul asupra Ucrainei. Alte sancțiuni sunt așteptate pe măsură ce Moscova continuă agresiunea asupra Ucrainei, care a intrat deja în a 13-a zi. Pe lista sancțiunilor impuse de puterile occidentale se numără blocarea împrumuturilor pe piețele externe, eliminarea băncilor rusești din SWIFT, blocarea activelor și confiscarea proprietăților din străinătate ale oligarhilor ruși și oficialilor de top sau restricții la export.

#estonia #sanctiuni #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi