MOȘ CRĂCIUN se mută în România? Cum arată SATUL celui mai îndrăgit personaj al copiilor, construit la Piatra Neamț

Moș Crăciun își schimbă reședința și se mută cu traiul din Laponia în România, unde s-a construit de la zero, într-o perioadă de 4 luni, Satul lui Moș Crăciun și care urmează să se extindă. Sătucul este o atracție nu doar pentru cei mici, dar și pentru adulți. Fiind solicitați de Bani.md, reprezentanții au oferit mai multe detalii despre proiect.

Un proiect imediat a luat naștere în România, în comuna Negrești, județul Neamț a fost construit „Satul lui Moș Crăciun”. Pe o suprafață, relativ mare, au fost înălțate 12 clădiri dispuse circular. De asemenea, se dezvoltă un parc de distracții, o parcare pentru rulote și automobile și un cartier de căsuțe de locuit. Satul lui Moș Crăciun a fost inaugurat ieri, 1 decembrie 2021 și va fi reședința Moșului pentru tot parcursul anului.

În acest sat, Moș Crăciun va locui pe tot parcursul anului, iar turiștii vor avea posibilitatea să-l viziteze. În prezent, în sătuc există un tur ghidat prin cele 12 locații: Căsuța spiridușilor, Poșta lui Moș Crăciun, Atelierul de lucru pentru jucării, Casa lui Moș Crăciun, Biroul Moșului, Atelierul de împachetat cadouri, Sania, Grajdul renilor, Magazinul de suveniruri, etc.

„Cei care ne-au trecut deja pragul sunt extrem, extrem de încântați de ceea ce văd, pentru că încercăm să-l aclimatizăm pe Moș Crăciun la aceste meleaguri, să-l transformăm într-un țăran român. La vară, Moș Crăciun va strânge fânul, va cosi, va fi unul dintre ai noștri.”, a declarat Victor Mihalache, director de comunicare al Satului lui Moș Crăciun pentru Bani.md.

Fiecare căsută are povestea sa, iar vizitatorii sunt așteptați să le descopere prin intermediul spiridușilor. De asemenea, pentru oaspeți este organizată și întâlnirea cu Moș Crăciun.

„Totul este construit din lemn foarte vechi, nu mai tânăr de 100 de ani, tot mobilierul este vechi, sunt obiecte deosebite.”

Tot aici este amenajată o scenă pentru evenimente culturale, există un radio și o televiziune a lui Moș Crăciun. În satul Moșului sunt organizate spectacole, mini discoteci pentru copii. De asemenea, în fiecare weekend un magician desfășoară show-uri inedite.

Chiar dacă este satul lui Moș Crăciun, investitorii nu au uitat și de însemnătatea religioasă a sărbătorii de Crăciun și au reprodus scena Nașterii Maicii Domnului.

„Vrem să-i readucem pe vizitatori la ideea de credință și la ideea că Nașterea Domnului este evenimentul principal al lunii decembrie. Are și Moș Crăciun rolul lui, dar îi rugăm pe oameni să nu uite că cel important este Nașterea Maicii Domnului.”

Pentru a oferi posibilitatea și vizitatorilor din Republica Moldova să sărbătorească Crăciunul în Satul Moșului, evenimentele culturale vor fi prelungite până pe 7 ianuarie 2022, când se sărbătorește Crăciunul pe stil vechi.

„Îi așteptăm la noi și pe prietenii din Republica Moldova să sărbătorească această mini vacanță. În special că, în imediata apropiere pot fi vizitate Mănăstirile Agapia, Văratec, Neamț, Horaița, Sihla, Horăicioara, Almaș, Bodești, Sihăstria și Secu și alte locuri speciale.”

Una dintre cele mai aglomerate locații în Satul lui Moș Crăciun este Poșta. Aici sunt recepționate zilnic sute de scrisori din întreaga lume. Spiridușii și Crăciunițele triază scrisorile și le aranjează pe țări și zone geografice. Tot ei caută numele în Cartea copiilor Cuminți, ca să îi spună Moșului tot ce vrea să știe despre fiecare copil.

Prețul de intrare este de 70 de lei românești pentru adulți și 50 de lei pentru copii. Pentru grupurile de peste 20 de persoane este oferită o reducere de 50%.

În ziua inaugurării, satul lui Moș Crăciun a fost vizitat de câteva sute de persoane. Chiar dacă proiectul exista încă de 5 ani, construcția satului a început acum 4 luni.

Satul este deschis în zilele de Luni, Marți, Miercuri, Joi de la 10.00 până la 21.00, iar Vineri, Sâmbătă, Duminică de la 09.00 până la 21.00. și se află pe strada lui Moș Crăciun nr.1, Negrești Jud. Neamț, România.

#satul lui mos craciun #spiridusi #investii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.