Moscova amenință că va aduce Europa la sapă de lemn. Sute de miliarde de euro vor fi plătite din cauza crizei

Reducerea la petrolul rusesc va scădea probabil odată cu dezvoltarea schemelor logistice, a declarat viceprim-ministrul Alexander Novak în timpul sesiunii „Piața globală a petrolului și a gazelor de azi și de mâine” de la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF) 2022 . Mai exact, Rusia spune că Europa se confruntă cu costuri de 400 de miliarde de euro pentru resursele energetice.

Moscova a promis joi să accelereze discuțiile privind majorarea vânzărilor de gaze către China şi a avertizat că Europa va plăti un preţ ridicat pentru embargoul petrolier impus contra Rusiei.

Vicepremierul Alexander Novak a declarat la Forumul economic de la Sankt Petersburg că Europa va plăti suplimentar 400 miliarde de dolari pentru preţurile mai ridicate la energie şi s-ar putea confrunta cu o penurie de produse petroliere. El nu a oferit un interval de timp privind aceste evoluţii.

Potrivit lui Novak, Europa a plătit 350-400 de miliarde de euro pentru resurse energetice în 2021, şi probabil că va plăti peste suma estimată alte 400 de miliarde de euro în 2022. „Și nu aceasta este limita”.

Rusia este puternic dependentă de exporturile sale de energie de miliarde de dolari pentru stabilitatea sa financiară, în condiţiile în care mai mult de jumătate din gazele importate de UE vin din Rusia, lăsând expus blocul comunitar la orice întreruperi în aprovizionare.

Liderii statelor UE au convenit o diminuare cu 90% a importurilor de petrol din Rusia până la finele anului, precum şi alte sancţiuni, inclusiv eliminarea celei mai mari bănci ruseşti, Sberbank, din sistemul SWIFT, în ideea de a pedepsi Moscova pentru intervenţia sa în Ucraina. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a precizat că sancţiunile UE asupra importurilor de ţiţei din Rusia pe mare vor fi impuse cu o perioadă de tranziţie de şase luni pentru ţiţei şi de opt luni pentru produsele rafinate.

Novak a prognozat că planul de reducere a importurilor de petrol din Rusia ar putea duce la o penurie de produse petroliere pe piaţa europeană. De asemenea, el a dat vina pe „planificarea proastă a securităţii energetice” în SUA şi Europa pentru preţul record al combustibilului şi majorarea inflaţiei.

Rusia susţine că-şi poate redirecţiona exporturile de energie dinspre Europa către ţări ca India şi China, pentru a acoperi pierderile provocate de pierderea vânzărilor pe piaţa europeană. Totuşi, Novak susţine că infrastructura energetică a Rusiei, cea mai mare fiind direcţionată către aprovizionarea vecinilor din vest, va trebui dezvoltată pentru a se asigura că rutele de aprovizionare şi conductele ajung pe noile pieţe.

Potrivit lui Alexander Novak, comerțul reciproc continuă să crească: în 2021, a crescut cu 57 la sută și a ajuns la 33 de miliarde de dolari.

„Turcia rămâne un partener strategic și economic important al Rusiei. Liderii țărilor noastre, președintele Vladimir Putin și președintele Recep Tayyip Erdogan, mențin un dialog regulat. Este crucial pentru consolidarea în continuare a cooperării dintre cele două țări pe întregul spectru de probleme”, a menționat viceprim-ministrul, adăugând că sectorul energetic joacă un rol important în stimularea cooperării.

„În ultimii ani, Rusia a făcut investiții semnificative în Turcia. Proiectul Centralei Nucleare Akkuyu este în construcție, iar proiectul TurkStream a fost finalizat. Pe fondul schimbării mediului economic străin, se deschid noi oportunități pentru dialogul economic între Rusia și Turcia, care ar putea deveni un important centru comercial și logistic pentru livrarea produselor către și dinspre Rusia”, a menționat Alexander Novak, potrivit government.ru.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #Europa #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.