Anunțul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, de săptămâna trecută, că serviciile secrete ucrainene au interceptat un plan rusesc de a răsturna guvernul pro-occidental din Moldova vecină a reamintit lumii că, indiferent de eșecurile Rusiei ca putere militară, aceasta continuă să ducă operațiuni de război hibrid și de influență, scrie Olga Lautman, cercetător la Centrul de Analiză de Politici Europene (CEPA) și cercetător investigativ principal la Institutul pentru Integritate Europeană, în Moscow Times.

În timp ce Republica Moldova era cufundată într-o criză politică ca urmare a demisiei premierului Natalia Gavriliță, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a dezvăluit mai multe detalii despre presupusul complot, despre care a spus că a miza pe folosirea de actori străini „cu pregătire militară, camuflați în civili, să întreprindă acțiuni violente, atacuri asupra instituțiilor statului și luare de ostatici”.
Complotul Rusiei de a răsturna în mod violent conducerea Republicii Moldova este un ecou al anexării ilegale a Crimeei și al ocupației estului Ucrainei în 2014, când așa-numiții „omuleți verzi” – un amestec de forțe speciale ruse, agenți ai serviciilor secrete și mercenari – au capturat clădiri într-o operațiune prea familiară Rusiei.

În timp ce Kremlinul a negat, desigur, acuzațiile Moldovei, lovitura de stat planificată este un caz în care Moscova a îndeplinit amenințările făcute public de propriii săi oficiali primăvara trecută. La sfârșitul anului 2021, în timp ce Rusia făcea ultimele pregătiri pentru invadarea Ucrainei, Kremlinul a pus ochii pe Moldova, emițând amenințări continue și dezlănțuind un torent de dezinformare și propagandă.

Declanșatorul a fost președintele pro-Kremlin al Moldovei, Igor Dodon, care a pierdut prezidențialele în fața pro-occidentalei Maia Sandu în 2020. Amenințările au escaladat și mai mult după invadarea Ucrainei de către Moscova, unele personalități guvernamentale ruse cerând „denazificarea” Republicii Moldova pentru a proteja vorbitorii de rusă ai țării.

În centrul tuturor acestor lucruri se află Transnistria, o parte a Moldovei nerecunoscută la nivel internațional care s-a desprins de Chișinău în 1990. De zeci de ani, aproximativ 1.500 de militari ruși sunt staționați în regiune, stârnind îngrijorarea oficialilor ucraineni anul trecut că Rusia ar putea folosi Transnistria pentru a lansa un nou front în sudul Ucrainei.

În timp ce a făcut diverse amenințări împotriva Moldovei în primăvara anului trecut, Moscova s-a gândit să recunoască independența Transnistriei și, deși în cele din urmă nu a făcut acest pas, și-a folosit prezența militară în regiune pentru a exercita presiuni asupra guvernului moldovenesc și pentru a desfășura operațiuni de destabilizare în țară.

Insistând că Transnistria se consideră parte a Rusiei, vocile pro-Kremlin au acuzat-o pe președinta Maia Sandu și pe „curatorii ei români” că încearcă să declanșeze un război în regiune.

Planul de destabilizare al Republicii Moldova a rămas în picioare

În timp ce operațiunile de dezinformare s-au calmat în timpul verii, deoarece Rusia a suferit pierderi grele în Ucraina, planul de destabilizare a Republicii Moldova a rămas în vigoare.

Pe măsură ce se apropie prima aniversare a războiului din Ucraina, dezvăluirile de săptămâna trecută nu fac decât să mărească șansele ca războiul din Ucraina să se răspândească asupra vecinilor săi. În acest sens, Republica Moldova este deosebit de expusă, deoarece nu este membră a NATO.
În timp ce evenimentele din ultimul an au dezvăluit slăbiciunea armatei Rusiei pe fondul corupției, Moscova continuă să exceleze la desfășurarea de operațiuni maligne, iar abordarea sa hibridă a războiului îi permite să se angajeze în mai multe teatre și să creeze haos în multe regiuni, în ciuda faptului că este prinsă în războiul din Ucraina.

Insistența Rusiei de a se amesteca în treburile interne ale unei alte țări este încă un exemplu de ce nu i se poate permite să câștige în Ucraina. Este posibil ca Moldova să supraviețuiască demisiei guvernului Gavriliță, care a fost înlocuit de o nouă administrație pro-occidentală, dar asta nu va împiedica Rusia să comploteze împotriva Moldovei în viitor.

Lovitura de stat rusă planificată în Moldova dezvăluie că, în ciuda faptului că este un paria global și a fost supusă sancțiunilor internaționale dure în ultimul an, Rusia încă nu simte nevoia să-și frâneze comportamentul. Unii experți continuă să susțină că orice răspuns mai dur la acțiunile Rusiei ar servi doar la escaladarea situației, dar această ultimă încercare de a submina democrația arată că, în ciuda faptului că merge pe o gheață subțire, comportamentul flagrant al Rusiei continuă.

Calea diplomatică va fi întotdeauna zadarnică cu Vladimir Putin

Aceasta nu este prima tentativă de lovitură de stat a Rusiei. Agenții săi au încercat să-l asasineze pe prim-ministrul Muntenegrului, să interfereze cu referendumul din Catalonia pentru a slăbi Spania, să influențeze rezultatul referendumului de independență al Scoției, să invadeze Georgia și chiar să susțină un complot pentru răsturnarea violentă a guvernul german. Mai presus de toate, desigur, Rusia a anexat ilegal Crimeea și a invadat Ucraina.

Atacul brutal al Rusiei asupra Ceceniei de la începutul anilor 2000, în care a terorizat populația civilă din Groznîi, ar fi trebuit să ducă la izolarea sa internațională. Dar, în schimb, lui Putin și regimului său li s-a permis să se întărească, ceea ce a dus la atrocitățile care se desfășoară astăzi în Ucraina.

Ambițiile revanșiste și imperialiste ale Kremlinului trebuie anulate, iar Occidentul trebuie să continue să înarmeze Ucraina cu armele de care are nevoie pentru victorie, deoarece numai înfrângerea totală a Rusiei în conflict va corecta cursul, susține Olga Lautman.

Calea diplomatică va fi întotdeauna zadarnică cu Vladimir Putin și deja a fost pierdut prea mult timp. Totuși, acum nu mai este loc de eroare. Dacă Ucraina va cădea, Moldova va fi următorul stat suveran care se va confrunta cu mânia brutală a Rusiei și nu va fi ultimul, concluzionează Olga Lautman.