Moscow Times: Lovitura de stat planificată de Rusia în Moldova ne amintește de ce Ucraina trebuie să câștige războiul

Anunțul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, de săptămâna trecută, că serviciile secrete ucrainene au interceptat un plan rusesc de a răsturna guvernul pro-occidental din Moldova vecină a reamintit lumii că, indiferent de eșecurile Rusiei ca putere militară, aceasta continuă să ducă operațiuni de război hibrid și de influență, scrie Olga Lautman, cercetător la Centrul de Analiză de Politici Europene (CEPA) și cercetător investigativ principal la Institutul pentru Integritate Europeană, în Moscow Times.

În timp ce Republica Moldova era cufundată într-o criză politică ca urmare a demisiei premierului Natalia Gavriliță, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a dezvăluit mai multe detalii despre presupusul complot, despre care a spus că a miza pe folosirea de actori străini „cu pregătire militară, camuflați în civili, să întreprindă acțiuni violente, atacuri asupra instituțiilor statului și luare de ostatici”.
Complotul Rusiei de a răsturna în mod violent conducerea Republicii Moldova este un ecou al anexării ilegale a Crimeei și al ocupației estului Ucrainei în 2014, când așa-numiții „omuleți verzi” – un amestec de forțe speciale ruse, agenți ai serviciilor secrete și mercenari – au capturat clădiri într-o operațiune prea familiară Rusiei.

În timp ce Kremlinul a negat, desigur, acuzațiile Moldovei, lovitura de stat planificată este un caz în care Moscova a îndeplinit amenințările făcute public de propriii săi oficiali primăvara trecută. La sfârșitul anului 2021, în timp ce Rusia făcea ultimele pregătiri pentru invadarea Ucrainei, Kremlinul a pus ochii pe Moldova, emițând amenințări continue și dezlănțuind un torent de dezinformare și propagandă.

Declanșatorul a fost președintele pro-Kremlin al Moldovei, Igor Dodon, care a pierdut prezidențialele în fața pro-occidentalei Maia Sandu în 2020. Amenințările au escaladat și mai mult după invadarea Ucrainei de către Moscova, unele personalități guvernamentale ruse cerând „denazificarea” Republicii Moldova pentru a proteja vorbitorii de rusă ai țării.

În centrul tuturor acestor lucruri se află Transnistria, o parte a Moldovei nerecunoscută la nivel internațional care s-a desprins de Chișinău în 1990. De zeci de ani, aproximativ 1.500 de militari ruși sunt staționați în regiune, stârnind îngrijorarea oficialilor ucraineni anul trecut că Rusia ar putea folosi Transnistria pentru a lansa un nou front în sudul Ucrainei.

În timp ce a făcut diverse amenințări împotriva Moldovei în primăvara anului trecut, Moscova s-a gândit să recunoască independența Transnistriei și, deși în cele din urmă nu a făcut acest pas, și-a folosit prezența militară în regiune pentru a exercita presiuni asupra guvernului moldovenesc și pentru a desfășura operațiuni de destabilizare în țară.

Insistând că Transnistria se consideră parte a Rusiei, vocile pro-Kremlin au acuzat-o pe președinta Maia Sandu și pe „curatorii ei români” că încearcă să declanșeze un război în regiune.

Planul de destabilizare al Republicii Moldova a rămas în picioare

În timp ce operațiunile de dezinformare s-au calmat în timpul verii, deoarece Rusia a suferit pierderi grele în Ucraina, planul de destabilizare a Republicii Moldova a rămas în vigoare.

Pe măsură ce se apropie prima aniversare a războiului din Ucraina, dezvăluirile de săptămâna trecută nu fac decât să mărească șansele ca războiul din Ucraina să se răspândească asupra vecinilor săi. În acest sens, Republica Moldova este deosebit de expusă, deoarece nu este membră a NATO.
În timp ce evenimentele din ultimul an au dezvăluit slăbiciunea armatei Rusiei pe fondul corupției, Moscova continuă să exceleze la desfășurarea de operațiuni maligne, iar abordarea sa hibridă a războiului îi permite să se angajeze în mai multe teatre și să creeze haos în multe regiuni, în ciuda faptului că este prinsă în războiul din Ucraina.

Insistența Rusiei de a se amesteca în treburile interne ale unei alte țări este încă un exemplu de ce nu i se poate permite să câștige în Ucraina. Este posibil ca Moldova să supraviețuiască demisiei guvernului Gavriliță, care a fost înlocuit de o nouă administrație pro-occidentală, dar asta nu va împiedica Rusia să comploteze împotriva Moldovei în viitor.

Lovitura de stat rusă planificată în Moldova dezvăluie că, în ciuda faptului că este un paria global și a fost supusă sancțiunilor internaționale dure în ultimul an, Rusia încă nu simte nevoia să-și frâneze comportamentul. Unii experți continuă să susțină că orice răspuns mai dur la acțiunile Rusiei ar servi doar la escaladarea situației, dar această ultimă încercare de a submina democrația arată că, în ciuda faptului că merge pe o gheață subțire, comportamentul flagrant al Rusiei continuă.

Calea diplomatică va fi întotdeauna zadarnică cu Vladimir Putin

Aceasta nu este prima tentativă de lovitură de stat a Rusiei. Agenții săi au încercat să-l asasineze pe prim-ministrul Muntenegrului, să interfereze cu referendumul din Catalonia pentru a slăbi Spania, să influențeze rezultatul referendumului de independență al Scoției, să invadeze Georgia și chiar să susțină un complot pentru răsturnarea violentă a guvernul german. Mai presus de toate, desigur, Rusia a anexat ilegal Crimeea și a invadat Ucraina.

Atacul brutal al Rusiei asupra Ceceniei de la începutul anilor 2000, în care a terorizat populația civilă din Groznîi, ar fi trebuit să ducă la izolarea sa internațională. Dar, în schimb, lui Putin și regimului său li s-a permis să se întărească, ceea ce a dus la atrocitățile care se desfășoară astăzi în Ucraina.

Ambițiile revanșiste și imperialiste ale Kremlinului trebuie anulate, iar Occidentul trebuie să continue să înarmeze Ucraina cu armele de care are nevoie pentru victorie, deoarece numai înfrângerea totală a Rusiei în conflict va corecta cursul, susține Olga Lautman.

Calea diplomatică va fi întotdeauna zadarnică cu Vladimir Putin și deja a fost pierdut prea mult timp. Totuși, acum nu mai este loc de eroare. Dacă Ucraina va cădea, Moldova va fi următorul stat suveran care se va confrunta cu mânia brutală a Rusiei și nu va fi ultimul, concluzionează Olga Lautman.

#destabilizare #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 11,5% în primele nouă luni ale anului 2026, însă în spatele acestui avans se ascunde o schimbare. Astfel, gospodăriile populației pierd animale și produc tot mai puțin lapte, în timp ce întreprinderile agricole își extind producția, potrivit detelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), care arată că numărul vacilor pentru lapte deținute de populație a scăzut cu 10,6% într-un singur an, în timp ce efectivul de porcine din întreprinderile agricole a crescut cu aproape 55%.

Potrivit BNS, în perioada ianuarie–septembrie 2026, producția agricolă globală a crescut cu 11,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, în prețuri comparabile. Avansul a fost determinat atât de producția vegetală, care s-a majorat cu 13%, cât și de cea animalieră, în creștere cu 7,5%.

Numai în trimestrul III, producția agricolă a fost cu 12,1% mai mare decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Cele mai bune rezultate au fost obținute la o serie de culturi agricole. În întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești cu suprafețe de cel puțin 50 de hectare, productivitatea grâului a crescut cu 17,1%, ajungând la 4,79 tone la hectar, iar cea a răsăritei s-a majorat cu 17,5%, până la 2,22 tone la hectar.

Creșteri și mai mari au fost înregistrate la cartofi, unde recolta medie a avansat cu 28,7%, la fructe, cu 23,6%, și la legumele de câmp, cu 19,3%.

Nu toate culturile au avut însă rezultate pozitive. Productivitatea sfeclei de zahăr s-a redus cu 8,5%, iar cea a strugurilor cu 6,3%. La soia și rapiță au fost consemnate scăderi mai mici, de 1,7% și, respectiv, 0,7%.

În zootehnie, diferențele dintre fermele comerciale și gospodăriile populației sunt și mai pronunțate.

Producția de animale în greutate vie a ajuns la 141,4 mii de tone, în creștere cu 10,2%. În întreprinderile agricole, aceasta a avansat cu 24,1%, până la 89,6 mii de tone, în timp ce în gospodăriile populației a scăzut cu 7,6%, până la 51,8 mii de tone.

Situația este deosebit de dificilă în sectorul laptelui. Producția totală a constituit 213,8 mii de tone, cu 2,5% mai puțin decât în primele nouă luni ale anului trecut.

În timp ce întreprinderile agricole și-au majorat producția de lapte cu 15,7%, până la 55,8 mii de tone, gospodăriile populației au înregistrat o diminuare de 7,6%, până la 158 de mii de tone.

Cu toate acestea, aproape trei sferturi din laptele produs în Republica Moldova, respectiv 73,9%, continuă să provină din gospodăriile populației.

Datele privind efectivele de animale confirmă tendința. La 1 octombrie 2026, Republica Moldova avea 93,4 mii de bovine, cu 5,3% mai puține decât în urmă cu un an. În gospodăriile populației, numărul bovinelor a scăzut cu 9,2%, în timp ce întreprinderile agricole au consemnat o creștere de 2,5%.

Și mai accentuată este reducerea efectivului de vaci pentru lapte. Numărul acestora a coborât la 55,8 mii de capete, cu 8,1% mai puțin față de octombrie 2025.

Din total, 43,8 mii de vaci se află în gospodăriile populației, unde efectivul s-a diminuat cu 10,6%. În întreprinderile agricole, numărul vacilor a crescut cu 2,3%, până la 12 mii de capete.

În schimb, sectorul creșterii porcilor înregistrează o expansiune puternică. Efectivul total a ajuns la 384,4 mii de capete, cu 29,8% peste nivelul de anul trecut.

Creșterea a fost susținută aproape integral de întreprinderile agricole, unde numărul porcilor a avansat cu 54,6%, până la 274,8 mii de capete. În gospodăriile populației, efectivul s-a redus cu 7,5%, până la 109,6 mii de capete.

O evoluție similară se observă și în producția de ouă. Volumul total a crescut ușor, cu 0,5%, până la 500,9 milioane de bucăți, datorită unui avans de 5,3% în întreprinderile agricole. În gospodăriile populației, producția s-a diminuat cu 3,8%.

Totodată, efectivul ovinelor și caprinelor a coborât cu 2%, până la 535,1 mii de capete, scăderea fiind determinată de reducerea numărului de animale din gospodăriile populației.