Prietenul lui Putin un nou discurs împotriva Europei: Plutește în derivă, face un act periculos de echilibristică

Viktor Orban a vorbit sâmbătă despre implicația Occidentului în războiul pornit de Vladimir Putin, menționând că statele sunt deja în război indirect cu Rusia, iar în loc să izoleze conflictul, l-au amplificat.

Discursul premierului ungar, în special părțile care au servit propagandei ruse, a fost imediat preluat de presa oficială de la Moscova. Viktor Orban a estimat că în actualele condiții, războiul va mai dura ani. Acesta s-a întâlnit ultima dată cu Vladimir Putin cu doar trei săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina la 24 februarie 2022.

Viktor Orban, discurs critic la adresa Occidentului

„Europa pluteşte în derivă în război chiar în aceste minute, face un act periculos de echilibristică”, le-a spus el susţinătorilor sâmbătă, într-un discurs de tip starea naţiunii. El a adăugat imediat că „De fapt, de fapt, ei sunt deja indirect în război cu Rusia”.

Potrivit premierului ungar, Occidentul a început prima oară cu căștile pentru soldați, acum suntem la trimiterea de tancuri pe front, iar în curând o să auzim despre așa-zisele „trupe de menţinere a păcii”.

Deși Orban a recunoscut că este „vital” să fii membră a NATO, Ungaria nu va trimite arme în Ucraina şi nici nu va rupe relaţiile economice cu Moscova. De asemenea, a criticat din nou sancțiunile impuse împotriva Rusiei de UE, susținând că acestea au afectat economia ungară.

Orban a declarat însă că poziţia Poloniei şi a statelor baltice cu privire la război poate fi de înţeles, iar Ungaria este interesată, la rândul ei, să aibă un stat-tampon până la graniţa cu Rusia.

Conflictul din Ucraina ar fi putut evolua altfel

În opinia lui Viktor Orban, conflictul iscat de Rusia ar fi putut evoluat altfel, dacă Europa nu ar fi decis să-i acorde o importanță deosebită.

„În urmă cu un an, Occidentul a decis altfel. Când Rusia a lansat un atac, Occidentul nu a izolat conflictul, ci l-a ridicat la nivel european. Ar fi putut să-l trateze ca pe un război regional local sau ca pe un conflict militar între două naţiuni slave, aşa cum a sugerat Ungaria. Ceea ce s-a întâmplat este un alt argument împotriva super-statului de la Bruxelles şi în favoarea unor state naţionale puternice”, a adăugat el.

Orban a subliniat că dacă anul 2022 a fost unul dificil, 2023 va fi cel mai periculos de la căderea comunismului, având în vedere că acum ne confruntăm cu noi doi dușmani, războiul și inflația.

Presa rusă a preluat imediat discursul de sâmbătă al premierului ungar, fiind postat pe prima pagină a ziarelor, cu titluri de genul: „Orban este încredinţat că Rusia nu reprezintă o ameninţare pentru Europa” sau „Orban nu exclude posibilitatea ca UE să trimită în Ucraina trupe de menţinere a păcii”, „Orban spune că Ungaria îşi va menţine legăturile economice cu Rusia”, „Orban spune că Ungaria nu este de acord cu abordarea UE a conflictului”, potrivit news.ro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Orban #discurs #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani