Prietenul lui Putin un nou discurs împotriva Europei: Plutește în derivă, face un act periculos de echilibristică

19 Feb. 2023, 13:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Feb. 2023, 13:57 // Actual //  bani.md

Viktor Orban a vorbit sâmbătă despre implicația Occidentului în războiul pornit de Vladimir Putin, menționând că statele sunt deja în război indirect cu Rusia, iar în loc să izoleze conflictul, l-au amplificat.

Discursul premierului ungar, în special părțile care au servit propagandei ruse, a fost imediat  preluat de presa oficială de la Moscova. Viktor Orban a estimat că în actualele condiții, războiul va mai dura ani. Acesta s-a întâlnit ultima dată cu Vladimir Putin cu doar trei săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina la 24 februarie 2022.

Viktor Orban, discurs critic la adresa Occidentului

„Europa pluteşte în derivă în război chiar în aceste minute, face un act periculos de echilibristică”, le-a spus el susţinătorilor sâmbătă, într-un discurs de tip starea naţiunii. El a adăugat imediat că „De fapt, de fapt, ei sunt deja indirect în război cu Rusia”.

Potrivit premierului ungar, Occidentul a început prima oară cu căștile pentru soldați, acum suntem la trimiterea de tancuri pe front, iar în curând o să auzim despre așa-zisele „trupe de menţinere a păcii”.

Deși Orban a recunoscut că este „vital” să fii membră a NATO, Ungaria nu va trimite arme în Ucraina şi nici nu va rupe relaţiile economice cu Moscova. De asemenea, a criticat din nou sancțiunile impuse împotriva Rusiei de UE, susținând că acestea au afectat economia ungară.

Orban a declarat însă că poziţia Poloniei şi a statelor baltice cu privire la război poate fi de înţeles, iar Ungaria este interesată, la rândul ei, să aibă un stat-tampon până la graniţa cu Rusia.

Conflictul din Ucraina ar fi putut evolua altfel

În opinia lui Viktor Orban, conflictul iscat de Rusia ar fi putut evoluat altfel, dacă Europa nu ar fi decis să-i acorde o importanță deosebită.

„În urmă cu un an, Occidentul a decis altfel. Când Rusia a lansat un atac, Occidentul nu a izolat conflictul, ci l-a ridicat la nivel european. Ar fi putut să-l trateze ca pe un război regional local sau ca pe un conflict militar între două naţiuni slave, aşa cum a sugerat Ungaria. Ceea ce s-a întâmplat este un alt argument împotriva super-statului de la Bruxelles şi în favoarea unor state naţionale puternice”, a adăugat el.

Orban a subliniat că dacă anul 2022 a fost unul dificil, 2023 va fi cel mai periculos de la căderea comunismului, având în vedere că acum ne confruntăm cu noi doi dușmani, războiul și inflația.

Presa rusă a preluat imediat discursul de sâmbătă al premierului ungar, fiind postat pe prima pagină a ziarelor, cu titluri de genul: „Orban este încredinţat că Rusia nu reprezintă o ameninţare pentru Europa” sau „Orban nu exclude posibilitatea ca UE să trimită în Ucraina trupe de menţinere a păcii”, „Orban spune că Ungaria îşi va menţine legăturile economice cu Rusia”, „Orban spune că Ungaria nu este de acord cu abordarea UE a conflictului”, potrivit news.ro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.