Prietenul lui Putin un nou discurs împotriva Europei: Plutește în derivă, face un act periculos de echilibristică

Viktor Orban a vorbit sâmbătă despre implicația Occidentului în războiul pornit de Vladimir Putin, menționând că statele sunt deja în război indirect cu Rusia, iar în loc să izoleze conflictul, l-au amplificat.

Discursul premierului ungar, în special părțile care au servit propagandei ruse, a fost imediat preluat de presa oficială de la Moscova. Viktor Orban a estimat că în actualele condiții, războiul va mai dura ani. Acesta s-a întâlnit ultima dată cu Vladimir Putin cu doar trei săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina la 24 februarie 2022.

Viktor Orban, discurs critic la adresa Occidentului

„Europa pluteşte în derivă în război chiar în aceste minute, face un act periculos de echilibristică”, le-a spus el susţinătorilor sâmbătă, într-un discurs de tip starea naţiunii. El a adăugat imediat că „De fapt, de fapt, ei sunt deja indirect în război cu Rusia”.

Potrivit premierului ungar, Occidentul a început prima oară cu căștile pentru soldați, acum suntem la trimiterea de tancuri pe front, iar în curând o să auzim despre așa-zisele „trupe de menţinere a păcii”.

Deși Orban a recunoscut că este „vital” să fii membră a NATO, Ungaria nu va trimite arme în Ucraina şi nici nu va rupe relaţiile economice cu Moscova. De asemenea, a criticat din nou sancțiunile impuse împotriva Rusiei de UE, susținând că acestea au afectat economia ungară.

Orban a declarat însă că poziţia Poloniei şi a statelor baltice cu privire la război poate fi de înţeles, iar Ungaria este interesată, la rândul ei, să aibă un stat-tampon până la graniţa cu Rusia.

Conflictul din Ucraina ar fi putut evolua altfel

În opinia lui Viktor Orban, conflictul iscat de Rusia ar fi putut evoluat altfel, dacă Europa nu ar fi decis să-i acorde o importanță deosebită.

„În urmă cu un an, Occidentul a decis altfel. Când Rusia a lansat un atac, Occidentul nu a izolat conflictul, ci l-a ridicat la nivel european. Ar fi putut să-l trateze ca pe un război regional local sau ca pe un conflict militar între două naţiuni slave, aşa cum a sugerat Ungaria. Ceea ce s-a întâmplat este un alt argument împotriva super-statului de la Bruxelles şi în favoarea unor state naţionale puternice”, a adăugat el.

Orban a subliniat că dacă anul 2022 a fost unul dificil, 2023 va fi cel mai periculos de la căderea comunismului, având în vedere că acum ne confruntăm cu noi doi dușmani, războiul și inflația.

Presa rusă a preluat imediat discursul de sâmbătă al premierului ungar, fiind postat pe prima pagină a ziarelor, cu titluri de genul: „Orban este încredinţat că Rusia nu reprezintă o ameninţare pentru Europa” sau „Orban nu exclude posibilitatea ca UE să trimită în Ucraina trupe de menţinere a păcii”, „Orban spune că Ungaria îşi va menţine legăturile economice cu Rusia”, „Orban spune că Ungaria nu este de acord cu abordarea UE a conflictului”, potrivit news.ro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Orban #discurs #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.