Motivul incredibil pentru care bucătarul lui Putin vrea să cucerească Bahmutul

08 Ian. 2023, 09:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Ian. 2023, 09:07 // Actual //  bani.md

Fondatorul grupului paramilitar Wagner, Evgeni Prigojin, a declarat sâmbătă că doreşte ca forţele sale şi armata rusă să captureze micul oraş Bahmut din estul Ucrainei, deoarece acolo sunt „oraşe subterane”, unde pot sta trupe şi tancuri, reatează Reuters.

Efortul rusesc de peste cinci luni de a încerca să captureze Bahmut i-a nedumerit pe unii analişti militari occidentali care au spus că pierderile grele suferite de partea rusă şi faptul că Ucraina şi-a construit linii defensive pentru a se întoarce în apropiere înseamnă că orice victorie rusă acolo., dacă se întâmplă, ar fi una cu pre multe costuri..
Evgheni Prigojin a explicat sâmbătă în detaliu de ce a considerat că ar fi semnificativă capturarea oraşului.

„Cireasa de pe tort este sistemul minelor Soledar şi Bahmut, care este de fapt o reţea de oraşe subterane. Nu numai (are capacitatea de a ţine) un grup mare de oameni la o adâncime de 80-100 de metri, ci şi tancuri, iar vehiculele de luptă ale infanteriei se pot deplasa de asemenea”, a spus el.

Prigojin, care probabil că şi-ar vedea capitalul politic la Moscova îmbunătăţit dacă Bahmut ar cădea, având în vedere rolul mercenarilor Wagner în luptele de acolo, a spus că stocurile de arme au fost depozitate în complexele subterane încă din Primul Război Mondial.

El face referire la vastele mine de sare şi alte mine din zonă, care conţin mai mult de 160 de kilometri de tuneluri şi o sală vastă subterană care a găzduit meciuri de fotbal şi concerte de muzică clasică în vremuri mai paşnice.

Un oficial de la Casa Albă a declarat joi că Washingtonul credea că Prigojin vrea să preia controlul asupra minelor de sare şi gips din zonă din motive comerciale. Nu a făcut nicio menţiune despre presupusa lor utilizare militară subterană.

Prigojin, care este sancţionat în Occident, a menţionat alte avantaje ale capturării Bahmut, numindu-l „un centru logistic serios” cu fortificaţii defensive unice.

El a făcut comentariile pe canalul Telegram al serviciului său de presă, în timp ce focurile de armă au răsunat pe străzile aproape pustii ale oraşului Bahmut sâmbătă, în ciuda unei încetări a focului ruse autodeclarate pentru a marca Crăciunul ortodox.

Un purtător de cuvânt al ministerului ucrainean al apărării a declarat că oraşul Soledar, care se află în apropiere de Bahmut şi găzduieşte o mină de sare, este încă sub controlul ucrainei, în ciuda a ceea ce el a descris drept atacuri aprige ale Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.