Munţii de datorii ai Chinei ies la iveală! Investitorii se pregătesc să-şi ducă banii departe de gigantul asiatic

07 Sept. 2023, 16:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Sept. 2023, 16:23 // Actual //  bani.md

Pentru Dhiraj Bajaj, unul dintre miile de investitori ai economiei chineze, răsturnările bruşte de situaţie cu care s-a confruntat recent au fost peste tot ce a văzut în cei 20 de ani de carieră în investiţii, iar el nu este singurul dezamăgit de China.

Pe fondul lipsei de transparenţă şi a incertitudinii tot mai mulţi investitori se gândesc de două ori înainte să mai vină cu banii în China, iar mulţi dintre ei pleacă cu milioanele departe de economia care dă tot mai des semne de slăbiciune, scrie Bloomberg, citat de businessmagazin.ro.

Mai întâi, Dalian Wanda Group Co. a indicat investitorilor- inclusiv lui Bajaj – că totul era în regulă. Cele 400 de milioane de dolari pe care le datora vor fi plătite integral. Câteva zile mai târziu, unii dintre aceştia au fost avertizaţi că, de fapt, companiei îi lipseau 200 de milioane de dolari, o bombă care a declanşat o vânzare frenetică a obligaţiunilor.

Apoi, la fel de repede, investitorii au fost informaţi că, într-adevăr, existau destui bani, ceea ce a dus la o nouă creştere a obligaţiunilor.

În cele din urmă, compania a reuşit să-şi plătească investitorii în iulie. Cu toate acestea, Bajaj care este şeful Lombard Odier Ltd, spune că incidentul şi altele asemănătoare l-au făcut să fie foarte precaut în ceea ce priveşte investiţiile în China în viitor.

Episoade de acest fel devin tot mai frecvente pentru comunitatea financiară internaţională.

În timp ce zeci de companii imobiliare pline de datorii, inclusiv gigantul Country Garden Holdings Co. se luptă pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, managerii internaţionali de fonduri spun că practicile slabe – şi mulţi susţin că se înrăutăţesc – de guvernanţă şi de publicare a informaţiilor sunt cele care îi descurajează pe termen lung în privinţa companiilor din China continentală.

Experţii avertizează că acest lucru ar putea duce la un acces diminuat la finanţare şi la costuri mai mari ale împrumuturilor în anii următori, ceea ce ar putea împiedica şi mai mult economia chineză, care deja se clatină.

„Există o deteriorare clară în ceea ce priveşte standardele, iar acest lucru nu va mai fi tolerat de comunitatea globală de investiţii”, a declarat Bajaj.

Desigur, China nu a fost chiar un exemplu strălucit de bună guvernanţă corporativă pentru început. O serie de companii au fost afectate de ani de zile de datorii ascunse şi erori contabile.

Dar, având în vedere că obligaţiunile în dolari cu rating de junk ale naţiunii au un randament mediu anual de peste 9% între 2012 şi 2020 – faţă de mai puţin de 7% pentru datoria comparabilă din SUA – managerii de fonduri au ignorant în general riscurile.

Obligaţiunile de tip „junk bonds” offshore din China, majoritatea emise de dezvoltatori imobiliari, au pierdut peste 127 de miliarde de dolari din momentul în care au atins nivelul maxim în urmă cu doar doi ani şi jumătate, cam în perioada în care Beijingul a introdus o serie de măsuri pentru a încetini ritmul cu care dezvoltatorii imobiliari contractau împrumuturi.

Politicile au fost menite să ajute la reducerea anilor de expansiune excesivă alimentată de datorii din partea constructorilor şi a speculaţiilor imobiliare din partea cumpărătorilor de locuinţe. Dar au dus la un număr record de firme care au intrat în incapacitate de plată, deoarece costurile de refinanţare au crescut şi au dus la o serie de restructurări.

Country Garden, după ce a ratat luna trecută termenul iniţial de plată a dobânzii pentru două obligaţiuni în dolari, a ţinut apoi investitorii în întuneric timp de săptămâni întregi cu privire la intenţia de a plăti înainte de expirarea perioadelor de graţie (în cele din urmă, a plătit dobânda marţi.) Ceea ce i-a înfuriat şi mai mult pe creditori a fost faptul că societatea nu a clarificat niciodată când s-au încheiat efectiv perioadele de graţie.

China se confruntă în prezent cu o serie de ameninţări economice serioase, printer care se numără deflaţia, criza imobiliară care trage economia în jos şi incidentele care afectează investitorii globali. În lipsa unor acţiuni ferme din partea autorităţilor de reglementare, naţiunea asiatică riscă să piardă investitori şi să se confrunte cu o agravare a turbulenţelor prin care trece.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Mart. 2026, 17:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
02 Mart. 2026, 17:08 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!