Munţii de datorii ai Chinei ies la iveală! Investitorii se pregătesc să-şi ducă banii departe de gigantul asiatic

07 Sept. 2023, 16:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Sept. 2023, 16:23 // Actual //  bani.md

Pentru Dhiraj Bajaj, unul dintre miile de investitori ai economiei chineze, răsturnările bruşte de situaţie cu care s-a confruntat recent au fost peste tot ce a văzut în cei 20 de ani de carieră în investiţii, iar el nu este singurul dezamăgit de China.

Pe fondul lipsei de transparenţă şi a incertitudinii tot mai mulţi investitori se gândesc de două ori înainte să mai vină cu banii în China, iar mulţi dintre ei pleacă cu milioanele departe de economia care dă tot mai des semne de slăbiciune, scrie Bloomberg, citat de businessmagazin.ro.

Mai întâi, Dalian Wanda Group Co. a indicat investitorilor- inclusiv lui Bajaj – că totul era în regulă. Cele 400 de milioane de dolari pe care le datora vor fi plătite integral. Câteva zile mai târziu, unii dintre aceştia au fost avertizaţi că, de fapt, companiei îi lipseau 200 de milioane de dolari, o bombă care a declanşat o vânzare frenetică a obligaţiunilor.

Apoi, la fel de repede, investitorii au fost informaţi că, într-adevăr, existau destui bani, ceea ce a dus la o nouă creştere a obligaţiunilor.

În cele din urmă, compania a reuşit să-şi plătească investitorii în iulie. Cu toate acestea, Bajaj care este şeful Lombard Odier Ltd, spune că incidentul şi altele asemănătoare l-au făcut să fie foarte precaut în ceea ce priveşte investiţiile în China în viitor.

Episoade de acest fel devin tot mai frecvente pentru comunitatea financiară internaţională.

În timp ce zeci de companii imobiliare pline de datorii, inclusiv gigantul Country Garden Holdings Co. se luptă pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, managerii internaţionali de fonduri spun că practicile slabe – şi mulţi susţin că se înrăutăţesc – de guvernanţă şi de publicare a informaţiilor sunt cele care îi descurajează pe termen lung în privinţa companiilor din China continentală.

Experţii avertizează că acest lucru ar putea duce la un acces diminuat la finanţare şi la costuri mai mari ale împrumuturilor în anii următori, ceea ce ar putea împiedica şi mai mult economia chineză, care deja se clatină.

„Există o deteriorare clară în ceea ce priveşte standardele, iar acest lucru nu va mai fi tolerat de comunitatea globală de investiţii”, a declarat Bajaj.

Desigur, China nu a fost chiar un exemplu strălucit de bună guvernanţă corporativă pentru început. O serie de companii au fost afectate de ani de zile de datorii ascunse şi erori contabile.

Dar, având în vedere că obligaţiunile în dolari cu rating de junk ale naţiunii au un randament mediu anual de peste 9% între 2012 şi 2020 – faţă de mai puţin de 7% pentru datoria comparabilă din SUA – managerii de fonduri au ignorant în general riscurile.

Obligaţiunile de tip „junk bonds” offshore din China, majoritatea emise de dezvoltatori imobiliari, au pierdut peste 127 de miliarde de dolari din momentul în care au atins nivelul maxim în urmă cu doar doi ani şi jumătate, cam în perioada în care Beijingul a introdus o serie de măsuri pentru a încetini ritmul cu care dezvoltatorii imobiliari contractau împrumuturi.

Politicile au fost menite să ajute la reducerea anilor de expansiune excesivă alimentată de datorii din partea constructorilor şi a speculaţiilor imobiliare din partea cumpărătorilor de locuinţe. Dar au dus la un număr record de firme care au intrat în incapacitate de plată, deoarece costurile de refinanţare au crescut şi au dus la o serie de restructurări.

Country Garden, după ce a ratat luna trecută termenul iniţial de plată a dobânzii pentru două obligaţiuni în dolari, a ţinut apoi investitorii în întuneric timp de săptămâni întregi cu privire la intenţia de a plăti înainte de expirarea perioadelor de graţie (în cele din urmă, a plătit dobânda marţi.) Ceea ce i-a înfuriat şi mai mult pe creditori a fost faptul că societatea nu a clarificat niciodată când s-au încheiat efectiv perioadele de graţie.

China se confruntă în prezent cu o serie de ameninţări economice serioase, printer care se numără deflaţia, criza imobiliară care trage economia în jos şi incidentele care afectează investitorii globali. În lipsa unor acţiuni ferme din partea autorităţilor de reglementare, naţiunea asiatică riscă să piardă investitori şi să se confrunte cu o agravare a turbulenţelor prin care trece.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Feb. 2026, 17:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Feb. 2026, 17:35 // Actual //  Grîu Tatiana

Producția de țiței brut a Rusiei a scăzut în luna ianuarie, pentru a doua lună la rând, în condițiile în care al treilea mare producător mondial de petrol se confruntă cu dificultăți în comercializarea petrolului său, din cauza sancțiunilor americane care îi vizează pe cumpărătorii de țiței rusesc, informează Bloomberg.

Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, luna trecută Rusia a extras, în medie, 9,28 milioane de barili de țiței pe zi.

Această cifră, care nu include și include producția de condensat, este cu 46.000 de barili pe zi mai mică decât cifra din luna decembrie 2025 și cu aproape 300.000 de barili pe zi mai puțin decât ceea ce Rusia are voie să producă în baza unui acord cu OPEC+, un organism care regrupează Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi, notează agerpres.ro.

Bloomberg precizează că Rusia a secretizat datele privind producția de petrol, exporturile și operațiunile de rafinărie, ceea ce face dificile evaluările independente.

În același timp, scăderea producției de petrol vine într-un moment în care cantitățile de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare continuă să crească, ceea ce sugerează că unele încărcături de petrol rusesc au nevoie de mai mult timp pentru a găsi cumpărători, pe fondul intensificării presiunilor americane. Potrivit Bloomberg, la începutul lunii februarie, volumul de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare a ajuns la 143 de milioane de barili, aproape dublu față de nivelul din urmă cu un an și cu peste un sfert peste nivelul de la sfârșitul lunii noiembrie 2025.

Scăderea producției de petrol reprezintă un risc pentru bugetul Rusiei, care anul trecut s-a bazat pe industria petrolului și gazelor pentru aproximativ 23% din veniturile sale. În ianuarie, veniturile Moscovei din petrol au scăzut deja la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în contextul prețurilor globale mai mici, reducerilor semnificative de preț acordate cumpărătorilor de țiței rusesc precum și aprecierii rublei.

Dacă tendința de scădere a producției de petrol a Rusiei va continua, țara riscă să-și piardă cota pe piața globală a petrolului în fața aliaților din OPEC+. Grupul marilor producători a convenit să mențină producția constantă în primul trimestru al anului 2026 și până acum nu a luat nicio decizie publică cu privire la strategia sa dincolo de luna martie.

Săptămâna trecută, vicepremierul rus, Alexander Novak, a declarat că OPEC+ se așteaptă ca cererea globală de petrol să crească începând din martie sau aprilie. Comentariile lui Novak au o importanță deosebită, deoarece Rusia a pledat recent ca OPEC+ să fie precaută când vine vorba de creșterea producției.