Musk, dat în judecată de un acționar Tesla. Și-a acordat singur un salariu de 56 miliarde de dolari

În timp ce Elon Musk este foarte concentrat pe reorganizarea companiei Twitter, un acționar al Tesla l-a acționat în judecată pentru că în 2018 a încasat un pachet salarial de 56 de miliarde de dolari. „Nu a avut performanțe, a creat pachetul pentru a-și finanța visul de a coloniza Marte”, au spus avocații lui Gabrielle Toledano, notează Reuters.

Un acționar al Tesla (TSLA.O) încearcă să anuleze acordul de salarizare al lui Musk din 2018, susținând că la vremea respectivă Consiliul ar fi stabilit obiective ușoare de performanță și că Musk a creat pachetul pentru a-și finanța visul de a coloniza Marte.

Avocații acționarului îl prezintă pe Musk drept un „CEO cu normă parțială”, spunând că în 2018 a lucrat marți, miercuri și vineri la producătorul de mașini electrice și luni și joi la compania de rachete SpaceX, potrivit unei declarații a lui Musk din 2018.

Potrivit procesului, președintele consiliului de administrație al Tesla, Robyn Denholm, a spus într-un e-mail din 2018 către Gabrielle Toledano, care la acea vreme era șeful personalului Tesla, că „timpul minim” pe care Musk l-a petrecut la Tesla „devine din ce în ce mai problematic”. Compania a susținut că înțelegerea pentru pachetul salarial era nu să îi ceară lui Musk să fie la program, ci să atingă ținte „îndrăznețe”.

Tesla a replicat că pachetul a oferit o creștere extraordinară a valorii de 10 ori pentru acționari.

Procesul începe pe 14 noiembrie și va fi decis de Kathaleen McCormick la Curtea Cancelariei din Delaware. Tot ea a supravegheat procesul Twitter împotriva lui Musk, care s-a încheiat luna trecută, când acesta a fost de acord să încheie contractul său de 44 de miliarde de dolari pentru Twitter, o achiziție pe care a finanțat-o în mare parte cu acțiunile sale Tesla.

Mai mulți experți juridici au spus că procesul intentat de acționarul Tesla, Richard Tornetta, va fi mult mai dificil decât cazul Twitter împotriva lui Musk.

Musk a fondat și este CEO al SpaceX, una dintre cele mai valoroase companii private din lume, și a fondat sau co-fondat Neuralink, care produce implanturi cerebrale, The Boring Co și OpenAI, un laborator de cercetare a inteligenței artificiale.

Săptămâna trecută, el s-a numit CEO Twitter.

#acționar #salariu #Tesla #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.