Nantoi i-a făcut praf pe socialiști: Nu putem permite ca arma de exterminare a creierilor să fie aplicată în Moldova

Deputatul PAS, Oazu Nantoi a declarat de la tribuna Parlamentului că la 24 februarie toată lumea civilizată a fost șocată de agresiunea Rusiei în Ucraina. Or, noi suntem martorii celei mai mari catastrofe umanitare cu milioane de oameni strămutați.

Fiacre al doilea copil a fost afectat. Scopul acestei invazii urmărește îngenunchierea Ucrainei. Cum de a devenit posibili acest lucru? Prin canalele tv utilizate. Acestea devin arma exterminării în masă. Propagandă care promovează ura în societate. La aceste posturi tv nu veți auzi cuvântul mir (pace n.r). Aceste canale creează o lume paralelă bazată pe minciună mai ceva decât își închipuia Goebbels”, a comentat Nantoi proiectul de lege care prevede securizarea spațiului informațional, care s-a dezbătut în Legislativ mai bine trei ore

Potrivit lui Nantoi, scopul adoptării legii nu este de a interzice ceva, ci de a proteja cetățenii, statul demnitatea umană, buna înțelegere și pacea în Republica Moldova. Nu avem dreptul să permitem ca arma de exterminare în masă a creierelor să fie aplicată în Moldova. Deci să votăm pentru pace.

Socialiștii s-au arătat indignați față de respectivul proiect de lege și în semn de protest au părăsit sala de ședințe a Parlamentului.

Legea spune că Serviciul de Informații și Securitate (SIS) urmează să fie împuternicit cu noi responsabilități în elaborarea și implementarea un sistem de măsuri orientate spre descoperirea, prevenirea și contracararea acțiunilor care, conform Concepției securității informaționale a Republicii Moldova, reprezintă amenințări la adresa securității informaționale și anume cum ar fi dezinformarea, manipularea și diseminarea informațiilor false.

Legea, care a fost vată în prima lectură prevede amenzi între 25 mii de lei și 100 mii de lei pentru cei care o vor încălca.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Nantoi #securitate #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.