Natalitatea se prăbușește, mortalitatea explodează! Moldova îmbătrânește și moare în tăcere

În anul 2024, Republica Moldova a înregistrat o scădere ușoară a natalității și o creștere a mortalității infantile, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Cu toate că rata fertilității a înregistrat o ușoară creștere, declinul demografic se adâncește, sporul natural rămâne negativ.

În 2024, în Moldova s-au născut 23,6 mii de copii, cu circa 500 mai puțini decât în 2023, ceea ce reprezintă o scădere de 2%. Peste jumătate dintre nou-născuți au fost băieți (12,1 mii), iar restul – fete (11,5 mii), raportul de masculinitate fiind de 105 băieți la 100 fete.

Rata natalității s-a menținut la nivelul anului precedent – 9,8 născuți-vii la 1.000 de locuitori. Un indicator în creștere este vârsta medie a mamelor la prima naștere, care a urcat la 26,8 ani, față de 25,3 ani în 2023.

Rata totală de fertilitate a fost de 1,66 copii per femeie, în ușoară creștere față de anul trecut, însă în continuare sub pragul de înlocuire a generațiilor (2,1 copii/femeie).

În 2024 au decedat 33,5 mii de persoane, cu 300 mai puține decât în 2023 (-0,8%). Totuși, rata mortalității generale a crescut de la 13,7‰ la 13,9‰. A persistat fenomenul de „supramortalitate masculină” – 115 decese ale bărbaților la 100 decese ale femeilor.

Bolile aparatului circulator și tumorile au fost principalele cauze ale deceselor, reprezentând 75,3% din total: 81,1% în cazul femeilor și 70,2% în cazul bărbaților. Mortalitatea masculină s-a evidențiat și prin cauze violente – accidente, intoxicații sau traume, unde numărul bărbaților decedați a fost de 3,9 ori mai mare decât al femeilor.

Un semnal de alarmă îl reprezintă creșterea mortalității infantile: 279 de copii cu vârsta sub un an au decedat în 2024, cu 38 mai mulți față de anul precedent. Rata mortalității infantile a urcat de la 10,0‰ în 2023 la 11,8‰ în 2024. Diferențele de gen persistă: 12,5‰ la băieți și 11,1‰ la fete.

Cele mai scăzute rate ale mortalității infantile s-au înregistrat în raioanele Cantemir, Rezina, Dubăsari, Cimișlia, Orhei, Hîncești și Șoldănești. În schimb, rate alarmante, între 15‰ și 31‰, s-au consemnat în Taraclia, Sângerei, Chișinău, Leova și Dondușeni.

În 2024, Moldova a înregistrat un spor natural negativ de -9,9 mii persoane, în creștere față de -9,7 mii în 2023. Disparitatea între sexe persistă: -5,8 mii la bărbați și -4,0 mii la femei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nastere #deces #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a anunțat marți că înghețurile târzii din această primăvară au provocat pierderi semnificative în sectorul pomicol al Republicii Moldova, afectând grav procesul de înflorire și formare a rodului. Fenomenul meteorologic sever, manifestat pe parcursul a 7–8 nopți consecutive cu temperaturi negative, a distrus o bună parte din viitoarea recoltă.

Conform datelor preliminare colectate de direcțiile agricole raionale și confirmate prin acte oficiale de constatare, peste 8.650 de hectare de livezi au fost afectate. Cele mai lovite specii sunt caisul, prunul, cireșul, nucul și mărul.

Ministerul estimează pierderi de: 40–45% din recolta de cais și prun, până la 55% în cazul cireșelor, afectate suplimentar și de crăparea fructelor cauzată de ploile abundente, 25–30% pierderi la piersic și vișin și 15–20% la măr și nuc.

Deși ploile din luna mai și nivelul bun de umiditate în sol au favorizat o regenerare parțială a pomilor, aceste condiții nu pot compensa daunele provocate de înghețurile din aprilie.

În paralel, sectorul culturii de sfeclă de zahăr se confruntă cu probleme similare: 6942 hectare au fost afectate, iar 6825 de hectare au fost deja reînsămânțate. Ministerul a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern privind compensații financiare parțiale pentru costurile semințelor, aflat în prezent în consultare publică.

Autoritățile analizează în continuare, în colaborare cu reprezentanții sectorului agricol, măsuri suplimentare pentru sprijinirea fermierilor. Printre acestea se numără: compensarea pierderilor pentru producătorii afectați, identificarea resurselor financiare necesare și accesarea fondurilor interne și externe disponibile.