Natalitatea se prăbușește, mortalitatea explodează! Moldova îmbătrânește și moare în tăcere

În anul 2024, Republica Moldova a înregistrat o scădere ușoară a natalității și o creștere a mortalității infantile, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Cu toate că rata fertilității a înregistrat o ușoară creștere, declinul demografic se adâncește, sporul natural rămâne negativ.

În 2024, în Moldova s-au născut 23,6 mii de copii, cu circa 500 mai puțini decât în 2023, ceea ce reprezintă o scădere de 2%. Peste jumătate dintre nou-născuți au fost băieți (12,1 mii), iar restul – fete (11,5 mii), raportul de masculinitate fiind de 105 băieți la 100 fete.

Rata natalității s-a menținut la nivelul anului precedent – 9,8 născuți-vii la 1.000 de locuitori. Un indicator în creștere este vârsta medie a mamelor la prima naștere, care a urcat la 26,8 ani, față de 25,3 ani în 2023.

Rata totală de fertilitate a fost de 1,66 copii per femeie, în ușoară creștere față de anul trecut, însă în continuare sub pragul de înlocuire a generațiilor (2,1 copii/femeie).

În 2024 au decedat 33,5 mii de persoane, cu 300 mai puține decât în 2023 (-0,8%). Totuși, rata mortalității generale a crescut de la 13,7‰ la 13,9‰. A persistat fenomenul de „supramortalitate masculină” – 115 decese ale bărbaților la 100 decese ale femeilor.

Bolile aparatului circulator și tumorile au fost principalele cauze ale deceselor, reprezentând 75,3% din total: 81,1% în cazul femeilor și 70,2% în cazul bărbaților. Mortalitatea masculină s-a evidențiat și prin cauze violente – accidente, intoxicații sau traume, unde numărul bărbaților decedați a fost de 3,9 ori mai mare decât al femeilor.

Un semnal de alarmă îl reprezintă creșterea mortalității infantile: 279 de copii cu vârsta sub un an au decedat în 2024, cu 38 mai mulți față de anul precedent. Rata mortalității infantile a urcat de la 10,0‰ în 2023 la 11,8‰ în 2024. Diferențele de gen persistă: 12,5‰ la băieți și 11,1‰ la fete.

Cele mai scăzute rate ale mortalității infantile s-au înregistrat în raioanele Cantemir, Rezina, Dubăsari, Cimișlia, Orhei, Hîncești și Șoldănești. În schimb, rate alarmante, între 15‰ și 31‰, s-au consemnat în Taraclia, Sângerei, Chișinău, Leova și Dondușeni.

În 2024, Moldova a înregistrat un spor natural negativ de -9,9 mii persoane, în creștere față de -9,7 mii în 2023. Disparitatea între sexe persistă: -5,8 mii la bărbați și -4,0 mii la femei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nastere #deces #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Timpii de așteptare în punctele de trecere a frontierei dintre România și Republica Moldova s-au redus la jumătate pe parcursul acestui an, a declarat președintele Nicușor Dan, citat de News.ro. Oficialul a precizat că monitorizează evoluția traficului la frontieră și primește rapoarte periodice privind fluxurile de pasageri și mărfuri.

„Față de începutul lui 2025, suntem la 50%. Pe partea românească s-au dus mai mulți oameni – și în vamă, și în polițiile de frontieră. În același timp, în unele puncte au fost implementate controale mixte, care reduc timpul de procesare la jumătate. Mai sunt însă multe de făcut”, a spus Nicușor Dan, vineri seară, la Iași.

Probleme persistente pe segmentul de transport de marfă
Președintele a atras atenția că transporturile comerciale continuă să fie afectate de timpi mari de așteptare, ceea ce crește costurile de export pentru companiile din Republica Moldova.

„Avem o problemă cu transportul de marfă, pentru că orice interval de timp semnificativ care ține un TIR în vamă crește costul pentru marfa pe care Republica Moldova o exportă. Soluția este automatizarea verificărilor prin scanere, dar pentru asta e nevoie de o achiziție publică cu toate procedurile și năravurile aferente”, a declarat el.

Potrivit autorităților, controalele mixte și digitalizarea proceselor vamale vor continua să fie priorități în relația bilaterală România–Republica Moldova, în special în contextul creșterii volumului de transporturi comerciale și al intensificării exporturilor moldovenești către Uniunea Europeană.