NATO se înarmează împotriva Rusiei

NATO se extinde cu alte două state, Finlanda şi Suedia. Flancul estic este întărit cu trupe suplimentare. Aceasta este politica optimă împotriva lui Putin, atâta timp cât SUA îşi dau concursul, consideră Bernd Riegert.

Preşedintele Rusiei, războinicul Putin, şi-a făcut un calcul greşit. El nu primeşte mai puţin NATO, aşa cum ceruse pe un ton ultimativ la începutul anului, ci o mai mare alianţă a vestului. Suedia şi Finlanda vor adera ultrarapid. Iar uşa NATO rămâne – aşa cum a asigurat deja în 2008 – deschisă pentru Ucraina, Georgia şi alte state europene. Atacurile ucigaşe ale lui Putin asupra Ucrainei au sudat NATO mai strâns decât oricând, de la sfârşitul războiului rece. De aceea reuniunea la vârf a NATO de la Madrid poate fi calificată pe drept cuvânt istorică. Este o schimbare de epocă.

Alianţa nu doar că se va extinde, dar va adopta şi o nouă strategie, care descrie Rusia ca pe cea mai mare ameninţare. Până acum era considerată un posibil partener. Putin sileşte Europa, SUA şi Canada să se concentreze iarăşi pe apărarea teritorială de-a lungul flancului estic. Aceasta va avea efecte majore asupra armatelor şi societăţilor din Europa. Mai mulţi bani, mai mult personal, mai mult armament şi o nouă gândire strategică sunt necesare pentru a face faţă reîntoarcerii războiului cu motivaţie imperială în Europa. Cei 300.000 de militari care vor sta de acum înainte cu arma la picior sunt doar începutul. Staţionări de durată pe flancul estic, inclusiv a unor militari germani, va fi necesară, în cazul în care Putin şi sistemul său se vor menţine la putere.

Viitoarea evoluţie a NATO depinde decisiv de cel mai mare şi mai important membru al ei: SUA. Administraţia Biden este ferm de partea alianţei şi nu există aici niciun motiv de îngrijorare. Dar dacă un republican, poate însuşi Donald Trump, va câştiga alegerile prezidenţiale din 2024, atunci NATO va aluneca din nou într-o severă criză. Şi nu este deloc sigur că până atunci europenii vor deveni atât de „suverani”, după model francez, încât să se poată apăra singuri.
În acest moment alianţa este plină de vitalitate dar „moartea cerebrală” rămâne o primejdie care nu trebuie subapreciată, mai ales că Trump şi echipa sa ar fi gata să sacrifice Ucraina pentru a veni în întâmpinarea lui Putin.

#înarmare #membri #NATO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.