NATO se înarmează împotriva Rusiei

NATO se extinde cu alte două state, Finlanda şi Suedia. Flancul estic este întărit cu trupe suplimentare. Aceasta este politica optimă împotriva lui Putin, atâta timp cât SUA îşi dau concursul, consideră Bernd Riegert.

Preşedintele Rusiei, războinicul Putin, şi-a făcut un calcul greşit. El nu primeşte mai puţin NATO, aşa cum ceruse pe un ton ultimativ la începutul anului, ci o mai mare alianţă a vestului. Suedia şi Finlanda vor adera ultrarapid. Iar uşa NATO rămâne – aşa cum a asigurat deja în 2008 – deschisă pentru Ucraina, Georgia şi alte state europene. Atacurile ucigaşe ale lui Putin asupra Ucrainei au sudat NATO mai strâns decât oricând, de la sfârşitul războiului rece. De aceea reuniunea la vârf a NATO de la Madrid poate fi calificată pe drept cuvânt istorică. Este o schimbare de epocă.

Alianţa nu doar că se va extinde, dar va adopta şi o nouă strategie, care descrie Rusia ca pe cea mai mare ameninţare. Până acum era considerată un posibil partener. Putin sileşte Europa, SUA şi Canada să se concentreze iarăşi pe apărarea teritorială de-a lungul flancului estic. Aceasta va avea efecte majore asupra armatelor şi societăţilor din Europa. Mai mulţi bani, mai mult personal, mai mult armament şi o nouă gândire strategică sunt necesare pentru a face faţă reîntoarcerii războiului cu motivaţie imperială în Europa. Cei 300.000 de militari care vor sta de acum înainte cu arma la picior sunt doar începutul. Staţionări de durată pe flancul estic, inclusiv a unor militari germani, va fi necesară, în cazul în care Putin şi sistemul său se vor menţine la putere.

Viitoarea evoluţie a NATO depinde decisiv de cel mai mare şi mai important membru al ei: SUA. Administraţia Biden este ferm de partea alianţei şi nu există aici niciun motiv de îngrijorare. Dar dacă un republican, poate însuşi Donald Trump, va câştiga alegerile prezidenţiale din 2024, atunci NATO va aluneca din nou într-o severă criză. Şi nu este deloc sigur că până atunci europenii vor deveni atât de „suverani”, după model francez, încât să se poată apăra singuri.
În acest moment alianţa este plină de vitalitate dar „moartea cerebrală” rămâne o primejdie care nu trebuie subapreciată, mai ales că Trump şi echipa sa ar fi gata să sacrifice Ucraina pentru a veni în întâmpinarea lui Putin.

#înarmare #membri #NATO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova face pași concreți spre tranziția energetică verde, înregistrând un interes remarcabil din partea investitorilor pentru construcția de centrale electrice din surse regenerabile. Potrivit Ministerului Energiei, în cadrul licitației organizate pentru oferirea statutului de „producător eligibil mare”, au fost depuse până la 31 martie 34 de oferte pentru parcuri fotovoltaice, totalizând 236,61 MW, și 8 oferte pentru centrale eoliene, însumând 207,5 MW.

Toate ofertele au fost depuse de companii locale, două dintre acestea având fondatori străini, semn că Republica Moldova continuă să atragă capital și know-how internațional, chiar și într-un climat regional instabil.

„Am crescut de opt ori capacitatea instalată a regenerabilelor în ultimii patru ani, iar în februarie 2025 am depășit 646 MW. Noile proiecte vor produce energie pentru consumul intern și vor contribui direct la dezvoltarea economică”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

După validarea ofertelor și desemnarea investitorilor eligibili, urmează deschiderea ofertelor tehnice pentru construcția a 105 MW de energie eoliană și 60 MW de energie fotovoltaică, lansată în vara anului trecut.

Această licitație se înscrie în angajamentul Republicii Moldova de a asigura cel puțin 30% din consumul intern de energie electrică din surse regenerabile până în 2030. Producătorii vor beneficia de contracte de achiziție garantate pentru 15 ani, încheiate cu Furnizorul Central de Energie Electrică.