Ne așteaptă reducerea tarifelor la lumină? Energocom solicită diminuarea prețului reglementat la curent cu 21%

Energocom, furnizorul central de energie electrică, a depus o solicitare oficială către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) prin care cere reducerea prețului reglementat al energiei electrice cu 21%, la 1,80 lei/kWh. Această solicitare vine în contextul unei scăderi generale a costurilor de achiziție a energiei electrice, dar și a altor factori economici relevanți.

Cu toate acestea, Energocom avertizează că următoarea revizuire a prețului reglementat al Furnizorului Central de Energie Electrică (FCEE), programată pentru luna februarie 2025 și aplicabilă din martie 2025, ar putea genera provocări semnificative. Aceasta este cauzată de faptul că 94-95% din energia achiziționată în lunile ianuarie și februarie va proveni de la Centralele Electrice cu Termoficare (CET-uri), care au un tarif mai mare decât prețul reglementat al FCEE. În cazul în care CET-urile vor produce 100 milioane kWh lunar, FCEE riscă să aibă vânzări lunare cu 20 milioane lei mai puțin decât costul acestora, ceea ce ar putea duce la incapacitatea de plată a energiei produse de CET-uri și alți producători eligibili.

În aceste condiții, Energocom solicită ca ANRE să ia în considerare riscul descris în procesul de aprobare a prețului reglementat sau să găsească o soluție până la sfârșitul anului 2024 pentru a evita astfel de probleme.

De asemenea, Energocom subliniază că în ultimii doi ani cheltuielile operaționale ale întreprinderii au crescut considerabil, din cauza creșterii numărului producătorilor eligibili de energie regenerabilă și a necesității efectuării mai multor operațiuni. În acest context, Energocom solicită și majorarea marjei comerciale stabilite în Metodologia de calculare, aprobare și aplicare a prețurilor, de la 0,50% la 0,8%, cu aplicarea acesteia odată cu aprobarea prețului reglementat al FCEE.

În prezent, Chișinăul cumpără 80% din necesarul său de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, la un preț de 66 de dolari pe MWh. Consumatorii Premier Energy achită 2,34 lei per kWh, în timp ce cei din nordul țării plătesc 2,81 lei per kWh.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #reducere #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.