Nici Mazda nu va mai produce mașini în Rusia

26 Sept. 2022, 05:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Sept. 2022, 05:09 // Actual //  bani.md

Mazda Motor Corp discută cu societatea sa mixtă din Rusia încheierea producţiei de maşini în această ţară, după ce invadarea Ucrainei a provocat perturbări în lanţurile de aprovizionare, au declarat duminică pentru Kyodo surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Producătorul auto nipon a oprit în martie exporturile de componente auto către fabrica sa din oraşul Vladivostok, gestionată împreună cu producătorul local Sollers, şi a suspendat operaţiunile la această uzină.

Din 2012, unitatea a produs vehicule pentru piaţa rusă, inclusiv popularul Mazda CX-5.

Săptămâna aceasta, Toyota, care a oprit în martie operaţiunile la fabrica sa din Sankt Petersburg din cauza perturbărilor în lanţurile de aprovizionare, a devenit primul mare producătorul auto nipon care a anunţat că nu va mai produce în Rusia automobile.

Şi Nissan informase recent că va extinde cu încă trei luni suspendarea producţiei la fabrica sa din Sankt Petersburg, Rusia, până la finalul lunii decembrie. Uzina, care a fost oprită din martie, în urma invadării Ucrainei de către Rusia, urma iniţial să se redeschidă la finalul lunii septembrie. „Producţia este suspendată la Sankt Petersburg până la finalul lunii decembrie iar angajaţii au fost informaţi. Continuăm să monitorizăm cu atenţie situaţia şi vom lua deciziile care se impun”, a precizat un purtător de cuvânt al Nissan. Deja, Nissan suspendase exporturile de vehicule către Rusia, după ce conflictul cu Ucraina a sporit riscurile logistice.

Partenerul de alianţă al Nissan – grupul auto francez Renault – a fost nevoit ca în luna mai să îşi vândă activele către statul rus, prima naţionalizare de amploare încheiată în Rusia după lansarea ofensivei din Ucraina. Pe lângă vânzarea pachetului majoritar de acţiuni la Avtovaz, grupul auto francez Renault şi-a vândut şi propria uzină din apropiere de Moscova, unde sunt produse automobile Renault şi Nissan, către Primăria capitalei Rusiei. Între timp, celebrul logo al Renault a fost înlăturat de pe faţada uzinei.

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.