Nici Mazda nu va mai produce mașini în Rusia

26 Sept. 2022, 05:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Sept. 2022, 05:09 // Actual //  bani.md

Mazda Motor Corp discută cu societatea sa mixtă din Rusia încheierea producţiei de maşini în această ţară, după ce invadarea Ucrainei a provocat perturbări în lanţurile de aprovizionare, au declarat duminică pentru Kyodo surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Producătorul auto nipon a oprit în martie exporturile de componente auto către fabrica sa din oraşul Vladivostok, gestionată împreună cu producătorul local Sollers, şi a suspendat operaţiunile la această uzină.

Din 2012, unitatea a produs vehicule pentru piaţa rusă, inclusiv popularul Mazda CX-5.

Săptămâna aceasta, Toyota, care a oprit în martie operaţiunile la fabrica sa din Sankt Petersburg din cauza perturbărilor în lanţurile de aprovizionare, a devenit primul mare producătorul auto nipon care a anunţat că nu va mai produce în Rusia automobile.

Şi Nissan informase recent că va extinde cu încă trei luni suspendarea producţiei la fabrica sa din Sankt Petersburg, Rusia, până la finalul lunii decembrie. Uzina, care a fost oprită din martie, în urma invadării Ucrainei de către Rusia, urma iniţial să se redeschidă la finalul lunii septembrie. „Producţia este suspendată la Sankt Petersburg până la finalul lunii decembrie iar angajaţii au fost informaţi. Continuăm să monitorizăm cu atenţie situaţia şi vom lua deciziile care se impun”, a precizat un purtător de cuvânt al Nissan. Deja, Nissan suspendase exporturile de vehicule către Rusia, după ce conflictul cu Ucraina a sporit riscurile logistice.

Partenerul de alianţă al Nissan – grupul auto francez Renault – a fost nevoit ca în luna mai să îşi vândă activele către statul rus, prima naţionalizare de amploare încheiată în Rusia după lansarea ofensivei din Ucraina. Pe lângă vânzarea pachetului majoritar de acţiuni la Avtovaz, grupul auto francez Renault şi-a vândut şi propria uzină din apropiere de Moscova, unde sunt produse automobile Renault şi Nissan, către Primăria capitalei Rusiei. Între timp, celebrul logo al Renault a fost înlăturat de pe faţada uzinei.

07 Sept. 2026, 22:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 22:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.