Nimeni nu poate rămâne neutru. De ce țara petrodolarilor vrea să se alăture BRICS

Arabia Saudită intenționează să intre în clubul BRICS – Brazila, Rusia, India, China, Africa de Sud.

Cabinetul de miniștri al Arabiei Saudite a aprobat un memorandum privind acordarea regatului a statutului de partener de dialog în cadrul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), înființată la Beijing în 2001 pentru a se opune instituțiilor occidentale. Aceasta este formată din nouă membri permanenți: China, Rusia, Rusia, India, Pakistan, Iran, Kazahstan, Tadjikistan, Kârgâzstan și Uzbekistan. Egiptul și Qatar au statut de observatori sau parteneri de dialog.

Decizia de aderare a Arabiei Saudite la OCS a venit la mai puțin de trei săptămâni după ce Riadul și Teheranul au convenit să reia relațiile diplomatice, cu medierea Chinei. Organizația de Cooperare de la Shanghai urmărește să își asigure un loc privilegiat în noua ordine mondială.

Arabia Saudită ocupă o poziție înaltă în lumea islamică și arabă. Este cel mai mare jucător de pe piețele globale de energie – 19% din rezervele mondiale de petrol; 12% din producția mondială; peste 20% din exporturile de pe piețele mondiale.

Rezervele dovedite de petrol sunt de aproximativ 267 de miliarde de barili, iar producția este de peste cinci milioane de barili pe zi. Volumul rezervelor de aur și de valută, potrivit statisticilor Băncii Centrale a Arabiei Saudite, se ridica la 693 de miliarde de dolari la sfârșitul anului trecut. Prin urmare, este un jucător important și pe piețele financiare și de investiții globale.

Intrarea Arabiei Saudite în BRICS va aduce beneficii țărilor participante și va consolida poziția organizației pe scena mondială.Saudiții vor beneficia de piețele, oportunitățile și resursele țărilor BRICS. Această organizație include principalele economii în curs de dezvoltare din lume (aproximativ 41% din populația lumii).

BRICS reprezintă o piață imensă care poate absorbi exporturile oricărei economii, ca să nu mai vorbim de oportunitățile uriașe de investiții. În 2022, PIB-ul nominal total al țărilor BRICS a fost de 24,2 trilioane de dolari (25% din producția mondială totală). Numai China reprezintă aproape 70% din producția totală a grupului BRICS.

China și India, membre ale BRICS, sunt principalele piețe pentru importurile de petrol din țările din Golf, precum și principalii parteneri comerciali ai Arabiei Saudite.

Aderarea Riadului la BRICS poate duce la o agravare a relațiilor cu Occidentul, în special cu SUA. Prin urmare, trebuie să cântărească cu atenție toate argumentele pro și contra înainte de a lua o decizie finală. Statele Unite sunt al cincilea cel mai mare partener comercial al Arabiei Saudite.

Washingtonul consideră regatul ca fiind aliatul său strategic în regiunea Golfului Persic. Este cel mai mare exportator de arme și cel mai mare investitor străin al Riadului. Investițiile americane în Arabia Saudită se ridică la 800 de miliarde de dolari, în timp ce cele chinezești sunt de numai 100 de miliarde de dolari.

Pe de altă parte, există riscuri și provocări potențiale, dintre care cea mai importantă este intensificarea competiției geopolitice între Occident și Orient, condusă de BRICS, care va avea un impact negativ asupra saudiților, care au făcut mult timp parte din tabăra occidentală.

Potrivit Modern Dimplomacy,în 2022, volumul comerțului mondial al țărilor G7 s-a ridicat la 6,3 trilioane de dolari (28,1% din totalul exporturilor mondiale), în timp ce importurile s-au ridicat la 7,6 trilioane de dolari (33,5% din totalul importurilor mondiale).

Volumul exporturilor mondiale ale grupului BRICS s-a ridicat la 4,6 trilioane de dolari (20,7% din totalul exporturilor mondiale), iar importurile 3,9 trilioane de dolari (17% din totalul importurilor mondiale).

Arabia Saudită dorește să crească ponderea exporturilor non-petroliere la 50%. Astfel, posibila aderare la BRICS va contribui la creșterea exporturilor saudite de energie în schimbul deschiderii piețelor regatului către importurile chinezești și a reducerii dependenței de importurile din țările occidentale.

Contextul este tensionat: escaladarea conflictului din Ucraina într-o confruntare globală care implică Occidentul, pe de o parte, și China, pe de altă parte. Inevitabil, va exista o divizare a țărilor în taberele din est și din vest. Nimeni nu poate rămâne neutru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrodolari #brics #Arabia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.