Noi reguli de joc pentru piața tutunului. Termenul de implementare, discutat în Parlament

Proiectul de lege care prevede mai multe propuneri de reglementare a pieței tutunului a fost discutat în cadrul unor audieri publice în Parlament. Documentul propune implementarea sistemului de urmărire a produselor de tutun „track and trace”, reglementarea țigărilor electronice fără nicotină, interzicerea aromelor caracteristice în produsele fără fum. Autorul proiectului de lege, Dan Perciun susține că scopul propunerilor este combaterea comerțului ilicit de produse de tutun, dar și lupta împotriva fumatului. La discuții a participat mediul de afaceri și societatea civilă, infotag.md.

Președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun a declarat că că sistemul „track and trace” este o prevedere a Protocolului pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun, care a fost ratificat anul acesta de țara noastră. Deputatul a specificat că termenul de implementare a sistemului va fi extins.

„Nu avem astăzi capacitățile de a dezvolta sistemul „track and trace” și vom avea nevoie de expertiza Uniunii Europene. Este un sistem nou pentru noi, UE a avut nevoie de patru ani pentru a dezvolta parametrii tehnici. Pentru noi un termen realist de implementare este 2-3 ani”, a declarat Dan Perciun.

Prezent la audieri, directorul Philip Morris Ucraina, Moldova și Caucas, Maksym Barabash a salutat ratificarea a Protocolului pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun.

„Într-adevăr sistemul „track and trace” este unul complex. În UE, acest proiect a fost votat în 2017, iar termenul limită de implementare a fost 2019. Totodată, nu toate statele europene s-au încadrat în acest termen. Din acest motiv considerăm, că termenul de implementare trebuie să fie 3 ani după aprobarea regulamentelor tehnice”, a menționat Maksym Barabash.

Reprezentul Asociației rețelelor comerciale din Moldova, Victor Durleșteanu și-a exprimat speranța că procesul de implementare a sistemului va fi unul transparent.

„Trebuie să fim foarte precauți cum implementăm sistemul. Atunci când s-a votat legea privind interzicerea expunerii produselor de tutun la vitrină, am fost nevoiți să facem față interpretărilor eronate din partea organelor de control. Și am fost nevoiți să ne apărăm în instanță. Solicităm să avem un cadru legal predictibil, ca să facem aceleași greșeli”, a menționat Victor Durleșteanu.

În cadrul audierilor, s-a discutat și propunerea din proiectul de lege de a interzice aromele caracteristice în țigările electronice și produsele de tutun încălzit. Autorul proiectului a declarat că implementarea acestei prevederi poate fi amânată.

„Eu știu că Directiva UE nu prevede acest aspect. Înțelegem că în Uniunea Europeană acest lucru se va întâmpla din 2026, respectiv aici o variantă de compromis poate fi termenul începând cu care această prevedere să între în vigoare”, a menționat Dan Perciun.

Directorul Philip Morris Ucraina, Moldova și Caucas afirmă că orice interzicere va duce la sporirea contrabandei, iar soluția ar fi reglementarea mai strictă a acestor produse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„În mare parte utilizatorii aleg dispozitive de încălzire a tutunului sau țigări electronice cu arome caracteristice. Mai mult, Organizația Mondială a Sănătății, recomandă interzicerea aromelor în țigări obișnuite, nu și în produse alternative fără fum, pentru că acestea determină micșorarea consumului de țigări. Interzicerea produselor fără fum cu arome, va provoca creșterea pieței ilicite, iar statutul va pierde anual 300 de milioane de lei. Considerăm că trebuie interzise aromele atractive pentru minori, precum ciocolată, căpșună, pina colada, în ambalaje foarte atractive, cu culori aprinse”, a adăugat Maksym Barabash.

Președintele Asociației de protecției a drepturilor consumatorilor de produse alternative „ACTA”, Mihail Țurcanu a solicitat autorităților un control mai riguros de comercializare a produselor de tutun minirolor, menționând că există legi, însă, nu există un control.

Privind reglementarea țigărilor electronice fără nicotină, directorul adjunct a Agenției Naționale de Sănătate Publică, Ion Șalaru a menționat că OMS nu face deosebire între produse cu nicotină sau fără, ambele fiind în aceeași categorie.

„Cât ține de arome, noi mergem pe experiența UE, dar suntem deschiși să discutăm termenii”, a adăugat acesta.

Proiectul de lege urmează a fi votat în Parlament după ce vor fi examinate toate propunerile înaintate în cadrul audierilor.

#piata tutunului #piata transparenta energetica #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Generația „Baby Boomers”, formată din persoanele născute între 1946 și 1964, va transfera în următoarele două decenii aproximativ 36 de trilioane de dolari către moștenitorii săi, într-un proces considerat cel mai mare transfer de avere între generații din istorie. Totuși, cea mai mare parte a banilor va ajunge la persoane care sunt deja înstărite, arată o analiză realizată de Visa Business and Economic Insights, citată de The Washington Post.

Potrivit studiului, aproape trei sferturi dintre gospodăriile care vor primi moșteniri se vor afla deja în categoria celor mai bogate familii în momentul în care vor încasa averea.

În prezent, generația „Baby Boomers” controlează active estimate la aproximativ 93 de trilioane de dolari. După scăderea datoriilor, cheltuielilor de pensionare și a taxelor, aproximativ 36 de trilioane de dolari vor fi transmise moștenitorilor din generațiile X și Millennials.

În medie, în Statele Unite, fiecare gospodărie care va primi o moștenire ar urma să încaseze aproximativ 515.000 de dolari, însă distribuția va fi extrem de inegală.

Analiza arată că cei mai bogați membri ai generației „Baby Boomers”, aflați în primele 10% după avere, dețin active de aproximativ 44 de trilioane de dolari, în timp ce restul de 90% controlează doar 16 trilioane de dolari.

Economiștii avertizează că acest fenomen riscă să accentueze și mai mult inegalitățile sociale. Potrivit profesorului Jeremy Ney de la Universitatea Columbia, beneficiarii acestor averi vor investi, în principal, în acțiuni și imobiliare, nu în consum.

„Americanii mai bogați vor investi acești bani pe piața bursieră sau în imobiliare. Nu cumpără alimente sau mașini, ci doar își măresc portofoliile de investiții”, a explicat economistul.

Visa estimează că doar 8 trilioane de dolari, adică mai puțin de 9% din averea generației „Baby Boomers”, vor ajunge efectiv în economie sub formă de consum, prin achiziții de locuințe, automobile, călătorii sau cumpărături.

Un alt motiv pentru care averea ajunge tot la persoane deja bogate este creșterea speranței de viață. Astfel, mulți moștenitori primesc averile abia la 50-60 de ani, după ce au avut deja timp să acumuleze propriile active.

Tot mai mulți membri ai generației „Baby Boomers” aleg însă să-și transmită o parte din avere încă din timpul vieții, sprijinindu-și copiii și nepoții cu avansuri pentru locuințe, vacanțe sau alte cheltuieli importante.