Noile etichete energetice ale UE vor fi aplicate și în Republica Moldova. Ce ce nu vor respecta, vor fi sancționați

Începând cu anul 2022, în sistemul de clasificare a etichetelor energetice se va utiliza o clasificare mai simplă. Astfel, clasificarea de la A la G va fi folosită în locul clasificării de la A+++ la D. Noul sistem, după standarde europene, se aplică următoarelor grupe de produse: frigidere, mașini de spălat vase, mașini de spălat, televizoare, becuri și lămpi. Un proiect de Hotărâre de Guvern a fost aprobat, în acest sens, astăzi, de Cabinetul de miniștri.

Informația de pe Etichetele energetice clasifică aparatura de uz casnic pe o scară de la A la G, în funcție de cantitatea de energie consumată. Acest lucru îi ajută pe consumatori să economisească bani alegând produse care consumă mai puțină energie. Spre exemplu, aparatele din clasa A (culoarea verde) au cel mai mic consum de energie, fiind eficiente din punct de vedere energetic, iar aparatele din clasa G (culoarea roșie) au cel mai mare consum energie.

Importatorii și distribuitorii de aparatele de uz casnic menționate, vor fi în drept să plaseze pe piață produse dotate cu etichete energetice de format nou, evitând astfel sancționarea de către Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței pentru necorespunderea acestora cu cerințele regulamentelor naționale.

Agenția pentru Eficiență Energetică, autoritate administrativă din subordinea ministerului, urmează să organizeze campanii de informare privind noile cerințe de etichetare energetică atât pentru consumatori, cât și pentru distribuitorii și furnizorii de produse cu impact energetic, care vor fi încurajați să aplice etichetele energetice de format nou.

#etichete energetice #Republica Moldova #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.