Noile principii ale crizei economiei din Transnistria: Închidem uzine și fabrici, dar focul veșnic să ardă

Pretinsele autorități din stânga Nistrului au luat mai multe măsuri pentru consumul rațional de gaze urmare a reducerii livrărilor de către Gazprom.

Este vorba de reducerea drastică a consumului de gaz pentru Uzina Metalurgică de la Rîbnița, Combinatul de Ciment, dar și Centrala de la Cuciurgan.

Apa caldă va livrată de între orele 18:00 și 21:30.

Încălzirea va fi oprită în clădirile administrative, ministere, secții, case (palate) de cultură, cinematografe, școli gimnazii instituții de învățământ secundar special și superior din orașe și regiuni până la noi ordine. În acest sens, Ministerul Educației prelungește vacanțele școlare până pe 13 noiembrie 2022.

Ținând cont de situația actuală, organele executive ale puterii de stat vor trebui să reducă volumul consumului de gaze și energie electrică cu cel puțin 20% din limitele inițiale. Ca urmare, programul de lucru se schimbă. Acum instituțiile de stat sunt deschise până la ora 16:00.

Deși au redus consumul de gaz pentru întreprinderi, pretinsele autorități din stânga Nistrului, focul veșnic de la memoriale a fost lăsat să ardă.

#consum #transnistria #gaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.