Nordul hrănește țara, Sudul concentrează terenurile, Centrul rămâne codaș

Economistul Iurie Rija a realizat o analiză detaliată a structurii agricole a Republicii Moldova, scoțând în evidență diferențe majore între regiunile de nord, centru și sud. Cele mai recente date privind suprafețele cultivate confirmă că Moldova agricolă este un mozaic complex, unde fertilitatea, dimensiunea terenurilor și fragmentarea proprietăților definesc performanța fiecărei zone.

Sudul se plasează în top la suprafețele cultivate. UTA Găgăuzia are peste 101 mii ha semănate, dintr-un total agricol de 184 mii ha, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din teritoriu este lucrat. Cahul confirmă tendința: aproape 72 mii ha cultivate dintr-un total de 154,5 mii ha. Regiunea este caracterizată prin exploatații mari, ferme consolidate și o concentrare a terenurilor în mâinile unor agenți economici puternici.

Nordul mizează pe fertilitatea solurilor. Drochia, cu o bonitate de 76 puncte, valorifică 57% din teritoriu pentru agricultură, având cel mai ridicat nivel de utilizare din țară. Florești urmează cu 52% valorificare și o bonitate de 68 puncte. Raioane precum Râșcani, Soroca și Edineț confirmă statutul nordului ca nucleu al agriculturii moldovenești, unde solurile de calitate susțin producția și exporturile. Totodată, aici coexistă atât ferme mari (Drochia, Dondușeni), cât și exploatații fragmentate (Briceni, Edineț, Ocnița).

Centrul este marcat de fragmentare și utilizare redusă a terenurilor. Codrii și urbanizarea Chișinăului reduc suprafața agricolă valorificată, iar multe terenuri sunt transformate în zone rezidențiale sau industriale. Deși aici se află raioane cu soluri bune – Șoldănești și Criuleni (70 puncte bonitate) –, ponderea terenurilor cultivate rămâne modestă. Hâncești, de exemplu, are 36,8 mii ha cultivate, dar doar 25% din teritoriu valorificat. Călărași și Strășeni exemplifică fragmentarea: mulți fermieri cu suprafețe mici, ce limitează mecanizarea și investițiile.

La nivel național, suprafața însămânțată depășește 1,15 milioane ha, adică 40% din teritoriul țării, fără a include viile, livezile sau pășunile. Din această suprafață, 44% revine culturilor tehnice (floarea-soarelui, rapiță, soia), 38% culturilor de toamnă (grâu, orz, secară), iar 18% cerealelor de primăvară (porumb, orz).

Analiza subliniază și concentrarea terenurilor: în sud predomină ferme mari consolidate, în nord coexistă ambele modele – industrial și fragmentat – iar centrul este dominat de suprafețe mici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#terenuri #Cereale #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Planurile companiilor rusești de a atrage finanțare ieftină pe piața datoriilor din China s-au lovit de opoziția băncilor și investitorilor locali, care evită astfel de tranzacții din cauza riscului sancțiunilor occidentale, relatează Reuters, citând surse familiare situației.

După ce Rusia a fost exclusă de pe piețele de capital occidentale la începutul războiului din Ucraina, mari corporații de stat precum Rosatom și Gazprom au luat în calcul lansarea de obligațiuni denominate în yuani („panda bonduri”), în urma vizitei președintelui Vladimir Putin la Beijing din septembrie. Companiile sperau să atragă finanțare mai ieftină, uneori legată de contracte comerciale, scrie TheMoskowTimes.

Totuși, bancherii și investitorii chinezi s-au arătat sceptici. Surse citate de agenție afirmă că pregătirile au loc, dar nu există progrese, deoarece instituțiile financiare din China se tem de sancțiuni secundare. „Proiectele nu pot fi avansate, în pofida discuțiilor de peste un an”, a declarat un manager chinez, referindu-se la lipsa de progres în cazul Rosatom și Rusal.

Chiar și investitori instituționali chinezi spun că nu ar cumpăra astfel de obligațiuni din cauza riscurilor geopolitice. În plus, marii brokeri de stat din China au încetat orice tranzacții legate de Rusia încă din 2022, iar cele patru bănci de stat de top au refuzat să fie organizatori de emisiuni pentru companiile rusești.

Juristul Zhan Kai, de la Yuanda China Law Offices, a subliniat că nu există bariere legale pentru emisiunea de panda bonduri de către firmele rusești, atâta timp cât acestea nu figurează pe listele negre americane. „Dar bancherii și traderii locali se tem să devină intermediari sau cumpărători. În cele din urmă, piața decide, dar nu există apetit pentru obligațiuni rusești în China”, a precizat el.

Un oficial rus citat de Reuters a recunoscut că problema principală rămâne lipsa cumpărătorilor. „Companiile mari lucrează la structuri de plasamente, statul doar sprijină cu infrastructura, însă băncile chineze ezită”, a spus acesta.

Până acum, singura companie rusă care a reușit să emită panda bonduri a fost Rusal, în 2017. De atunci, niciun alt emitent rus nu a intrat pe piața chineză, deși în primele șapte luni din 2025, 35 de companii străine au plasat obligațiuni în China în valoare de 16,3 miliarde dolari, iar în 2024 volumul total a atins un record de 194,8 miliarde yuani.

Potrivit analiștilor, chiar și în contextul unei „țări prietenoase” precum China, riscurile geopolitice persistă, iar procesul de acces pentru firmele rusești pe piața obligațiunilor în yuani ar putea dura ani de zile.