Noua politică de marketing a unui gigant aerian: KLM, cunoscuta linie aeriană, îi încurajează pe pasageri să ia trenul

Directorul general al KLM a încurajat pasagerii să ia trenul în loc să zboare cu avionul în unele călătorii pe distanţe scurte pentru a contribui la reducerea emisiilor de carbon, afirmând că sectorul aerian ar trebui să înceteze să mai privească calea ferată ca pe un concurrent, conform Financial Times.

“Dacă aveţi o alternativă bună, ar trebui să o folosiţi cu adevărat”, a declarat Marjan Rintel într-un interviu pentru Financial Times.“Dacă eşti serios în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor de sustenabilitate, trenul nu este un concurent. Trebuie să lucrăm împreună”.

Ea a mai spus că a folosit trenul atunci când a călătorit de la Amsterdam, unde se află sediul KLM, la sediul central din Paris al companiei-mamă Air France-KLM.

Guvernele naţionale din Europa au luat măsuri pentru a convinge populaţia să folosească trenurile în locul zborurilor pe distanţe scurte şi pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon al zborurilor.

Air France, transportatorul francez care face parte din acelaşi grup ca şi KLM, a încetat în 2020 să mai zboare pe rutele interne unde există alternative feroviare sau cu autocarul care durează mai puţin de două ore şi jumătate, ca parte a măsurilor convenite cu guvernul francez în schimbul ajutorului acordat în timpul pandemiei Covid-19.

Parlamentarii francezi au adoptat ulterior un proiect de lege care oficializează interdicţia zborurilor scurte, măsură aprobată de UE săptămâna trecută. Cu toate acestea, în mod efectiv, modificările afectează doar trei rute din Paris, fiind exceptate, de exemplu, zborurile de legătură.

În iunie, guvernul olandez a anunţat că intenţionează să reducă cu peste 10% numărul de zboruri de pe aeroportul Schiphol, până la 440.000 pe an. Măsura va duce probabil la o reducere drastică a zborurilor pe distanţe scurte de pe aeroport şi ar putea pune frână creşterii viitoare a companiei naţionale KLM.

Rintel a declarat că, ca răspuns, KLM a făcut deja rezervări de locuri pe serviciul feroviar care leagă Amsterdam de Bruxelles şi Paris şi a îndemnat compania “să dezvolte relaţiile cu căile ferate olandeze, pentru a vedea ce putem face în scurt timp pentru a-i motiva pe clienţii noştri să meargă cu trenul la Bruxelles sau Paris”.

De asemenea, KLM încearcă să faciliteze cumpărarea biletelor de avion şi de tren într-o singură rezervare şi poartă discuţii cu companiile feroviare din Olanda şi Franţa pentru a facilita transferurile, a declarat Rintel.

Serviciile de bagaje ar putea fi integrate, permiţând clienţilor să lase bagajele la aeroport şi să le ridice la sfârşitul călătoriei cu trenul, de exemplu. “În calitate de client, te uiţi întotdeauna la destinaţia finală aşa că trebuie să oferi un astfel de produs”, a spus ea.

Rintel a lucrat timp de şase ani pentru Nederlandse Spoorwegen (NS), operatorul feroviar de stat din Olanda şi a fost director general al grupului timp de aproape doi ani înainte de a pleca la KLM în iulie anul acesta.
Cu toate acestea, ea nu şi-a exprimat interesul de a se implica direct în operarea serviciilor de transport feroviar şi a declarat că linia aeriană va colabora cu NS şi Eurostar Group, proprietarul serviciului Eurostar care traversează Canalul Mânecii şi al serviciului Thalys care leagă Franţa, Belgia, Germania şi Olanda.

Rintel a preluat funcţia de şef al companiei după o perioadă de relaţii tensionate între KLM şi compania mamă. Performanţele diferite ale companiilor aeriene au provocat tensiuni, în timp ce directorul general al grupului, Ben Smith, a încercat să obţină beneficii dintr-o cooperare mai strânsă.

Tensiunile au culminat cu decizia guvernului olandez de a prelua 14% din Air France-KLM în 2019 pentru a proteja interesele KLM.

Rintel a declarat că stabilitatea operaţiunilor este prioritatea sa, după ce haosul de pe aeroporturi din această vară a forţat companiile aeriene să reducă substanţial numărul de zboruri pentru a face faţă întârzierilor mari.

“Alături de aceasta, construirea de relaţii” cu părţile interesate, inclusiv cu guvernul olandez, a fost o prioritate. “Inamicul nu este în grup. Va exista o consolidare în toată Europa. Vom fi în noi vremuri excepţionale şi trebuie să fim puternici împreună”, a spus ea.
Compania aeriană a ameninţat că va acţiona în justiţie în legătură cu reducerile de la Schiphol, dar Rintel a declarat că acest lucru nu a fost încă decis. “Avem pretenţii pe masă. Primul meu obiectiv este ca Schiphol să ofere capacitatea de care avem nevoie”.

#KLM #tren #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.