Noua politică de marketing a unui gigant aerian: KLM, cunoscuta linie aeriană, îi încurajează pe pasageri să ia trenul

Directorul general al KLM a încurajat pasagerii să ia trenul în loc să zboare cu avionul în unele călătorii pe distanţe scurte pentru a contribui la reducerea emisiilor de carbon, afirmând că sectorul aerian ar trebui să înceteze să mai privească calea ferată ca pe un concurrent, conform Financial Times.

“Dacă aveţi o alternativă bună, ar trebui să o folosiţi cu adevărat”, a declarat Marjan Rintel într-un interviu pentru Financial Times.“Dacă eşti serios în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor de sustenabilitate, trenul nu este un concurent. Trebuie să lucrăm împreună”.

Ea a mai spus că a folosit trenul atunci când a călătorit de la Amsterdam, unde se află sediul KLM, la sediul central din Paris al companiei-mamă Air France-KLM.

Guvernele naţionale din Europa au luat măsuri pentru a convinge populaţia să folosească trenurile în locul zborurilor pe distanţe scurte şi pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon al zborurilor.

Air France, transportatorul francez care face parte din acelaşi grup ca şi KLM, a încetat în 2020 să mai zboare pe rutele interne unde există alternative feroviare sau cu autocarul care durează mai puţin de două ore şi jumătate, ca parte a măsurilor convenite cu guvernul francez în schimbul ajutorului acordat în timpul pandemiei Covid-19.

Parlamentarii francezi au adoptat ulterior un proiect de lege care oficializează interdicţia zborurilor scurte, măsură aprobată de UE săptămâna trecută. Cu toate acestea, în mod efectiv, modificările afectează doar trei rute din Paris, fiind exceptate, de exemplu, zborurile de legătură.

În iunie, guvernul olandez a anunţat că intenţionează să reducă cu peste 10% numărul de zboruri de pe aeroportul Schiphol, până la 440.000 pe an. Măsura va duce probabil la o reducere drastică a zborurilor pe distanţe scurte de pe aeroport şi ar putea pune frână creşterii viitoare a companiei naţionale KLM.

Rintel a declarat că, ca răspuns, KLM a făcut deja rezervări de locuri pe serviciul feroviar care leagă Amsterdam de Bruxelles şi Paris şi a îndemnat compania “să dezvolte relaţiile cu căile ferate olandeze, pentru a vedea ce putem face în scurt timp pentru a-i motiva pe clienţii noştri să meargă cu trenul la Bruxelles sau Paris”.

De asemenea, KLM încearcă să faciliteze cumpărarea biletelor de avion şi de tren într-o singură rezervare şi poartă discuţii cu companiile feroviare din Olanda şi Franţa pentru a facilita transferurile, a declarat Rintel.

Serviciile de bagaje ar putea fi integrate, permiţând clienţilor să lase bagajele la aeroport şi să le ridice la sfârşitul călătoriei cu trenul, de exemplu. “În calitate de client, te uiţi întotdeauna la destinaţia finală aşa că trebuie să oferi un astfel de produs”, a spus ea.

Rintel a lucrat timp de şase ani pentru Nederlandse Spoorwegen (NS), operatorul feroviar de stat din Olanda şi a fost director general al grupului timp de aproape doi ani înainte de a pleca la KLM în iulie anul acesta.
Cu toate acestea, ea nu şi-a exprimat interesul de a se implica direct în operarea serviciilor de transport feroviar şi a declarat că linia aeriană va colabora cu NS şi Eurostar Group, proprietarul serviciului Eurostar care traversează Canalul Mânecii şi al serviciului Thalys care leagă Franţa, Belgia, Germania şi Olanda.

Rintel a preluat funcţia de şef al companiei după o perioadă de relaţii tensionate între KLM şi compania mamă. Performanţele diferite ale companiilor aeriene au provocat tensiuni, în timp ce directorul general al grupului, Ben Smith, a încercat să obţină beneficii dintr-o cooperare mai strânsă.

Tensiunile au culminat cu decizia guvernului olandez de a prelua 14% din Air France-KLM în 2019 pentru a proteja interesele KLM.

Rintel a declarat că stabilitatea operaţiunilor este prioritatea sa, după ce haosul de pe aeroporturi din această vară a forţat companiile aeriene să reducă substanţial numărul de zboruri pentru a face faţă întârzierilor mari.

“Alături de aceasta, construirea de relaţii” cu părţile interesate, inclusiv cu guvernul olandez, a fost o prioritate. “Inamicul nu este în grup. Va exista o consolidare în toată Europa. Vom fi în noi vremuri excepţionale şi trebuie să fim puternici împreună”, a spus ea.
Compania aeriană a ameninţat că va acţiona în justiţie în legătură cu reducerile de la Schiphol, dar Rintel a declarat că acest lucru nu a fost încă decis. “Avem pretenţii pe masă. Primul meu obiectiv este ca Schiphol să ofere capacitatea de care avem nevoie”.

#KLM #tren #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.