Noua „rachetă monstru” Hwasong-17 a Coreei de Nord, care a băgat spaima în întreaga lume

27 Nov. 2022, 09:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Nov. 2022, 09:09 // Actual //  bani.md

Coreea de Nord a anunţat că a testat noua sa rachetă balistică intercontinentală (ICBM) Hwasong-17, în ceea ce, potrivit analiştilor, ar putea fi prima lansare reuşită a sistemului, scrie Reuters.

CÂT DE MARE ESTE RACHETA?

Hwasong-17 este cea mai mare rachetă nucleară a Coreei de Nord şi este cea mai mare rachetă intercontinentală transportabilă cu combustibil lichid din lume.

Diametrul său este estimat între 2,4 şi 2,5 metri, iar masa sa totală, atunci când este complet alimentată, este probabil undeva între 80.000 şi 110.000 kg, potrivit 38 North, un program cu sediul în SUA care monitorizează Coreea de Nord.

Spre deosebire de rachetele balistice intercontinentale anterioare ale Coreei de Nord, Hwasong-17 este lansat direct de la un vehicul de transport şi lansare cu 11 osii, după cum arată fotografiile realizate de mass-media de stat.

CÂT DE DEPARTE POATE ZBURA?

Racheta lansată vineri a zburat aproape 1.000 km timp de aproximativ 69 de minute şi a atins o altitudine maximă de 6.041 km, a raportat sâmbătă agenţia de presă de stat KCNA.

Ministrul japonez al Apărării, Yasukazu Hamada, a declarat că arma ar putea zbura până la 15.000 km, suficient pentru a ajunge pe teritoriul Statelor Unite.

LANSĂRI ANTERIOARE?

Coreea de Nord a afirmat anterior că a lansat cu succes un Hwasong-17 pentru prima dată pe 24 martie, când presa de stat a declarat că acesta a zburat timp de 67,5 minute până la o distanţă de 1.090 km şi o altitudine maximă de 6.248,5 km.

După această lansare, însă, analiştii şi oficialii serviciilor de informaţii din Coreea de Sud şi Statele Unite au ajuns la concluzia că Nordul a lansat de fapt un Hwasong-15, care a fost testat pentru prima dată în 2017.

APARIŢII ANTERIOARE?

Coreea de Nord a dezvăluit pentru prima dată ICBM-ul la o paradă militară în octombrie 2020, analiştii observând că părea „considerabil mai mare” decât Hwasong-15.
Racheta a fost expusă a doua oară la o expoziţie de apărare din Pyongyang în octombrie 2021. După ce au examinat fotografiile din expoziţie, analiştii au concluzionat că denumirea oficială a acestei mari ICBM este cel mai probabil „Hwasong-17”, nu Hwasong-16.

Oficialii de la Seul şi Washington au declarat că lansările din 27 februarie şi 5 martie au implicat sistemul ICBM Hwasong-17, deşi nu a fost testată întreaga sa capacitate sau rază de acţiune.

PROIECTARE?

Dimensiunile Hwasong-17 au determinat analiştii să speculeze că acesta este proiectat pentru a transporta mai multe focoase.
Unii observatori au declarat că tehnologia de satelit pe care Coreea de Nord a susţinut că a testat-o în cadrul lansărilor din 27 februarie şi 5 martie ar putea fi, de asemenea, utilizată pentru un sistem MIRV (multiple independently targetable reentry vehicle), permiţând potenţial ca o singură rachetă să lanseze focoase nucleare asupra unor ţinte diferite.

Coreea de Nord a făcut pregătiri pentru a relua testele nucleare pentru prima dată din 2017, susţin Coreea de Sud şi Statele Unite, iar oficialii spun că noile teste ar putea ajuta la dezvoltarea focoaselor pentru sistemele MIRV.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală