„Nu aveam timp de gândit”! Copiii se ascundeau în subsol, ea strângea lucrurile. Istoria unei refugiate din Ucraina

22 Iun. 2022, 17:55
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
22 Iun. 2022, 17:55 // Actual //  MD Bani

Războiul din Ucraina a generat o criză umanitară fără precedent în întreaga regiune. În aceste circumstanțe, Republica Moldova și-a asumat gestiunea fluxului enorm de refugiați care vin în țara noastră.

Pe lângă ajutorul umanitar și emoțional oferit de către Republica Moldova, Ministerul Afacerilor Interne a realizat un reportaj video despre una dintre victimele războiului din Ucraina. Maria Artamonova povestește despre viața ei înainte de război, care era una obișnuită, exact ca cea pe care o vede aici, în Chișinău. După invazia rusă, aceasta s-a refugiat în Moldova împreună cu fiica ei, Arina.

„În primul rând, ne-am străduit să salvăm copiii noștri. Această neliniște pe care mereu o simți. Nu cred că poți reda această stare prin cuvinte, e groaznic, nu poți fi pregătit psihologic pentru așa ceva. Totul s-a întâmplat, undeva pe la ora 4 dimineața. Noi am auzit explozii și apoi m-a sunat sora mea și mi-a spus, Mașa, totuși a început războiul. Am trăit un șoc și o tulburare de conștiință, atât de puternică, că nu pot să redau prin cuvinte, este groaznic”, povestește Maria.

Ca și în cazul celorlalți refugiați, pentru Maria despărțirea de părinți, job, casă, soț și fiu, a fost foarte dureroasă.

„Casa noastră era într-o regiune unde se desfășurau lupte. Nu aveam timp de gândit, noi pur și simplu ne-am strâns lucrurile, fiind în ceea ce deja purtam pe noi. Cât timp eu strângeam lucrurile, copiii se ascundeau în subsol, deloc simplu. Până la urmă am urcat în mașină și am plecat, alte soluții nu aveam”, povestește refugiata.

Drumul spre Moldova, din spusele refugiatei, a fost foarte lung și greu, fiind nevoiți să stea la frontieră aproape o zi. Maria a stat în mașină cu sora sa și patru copii. La un moment, polițiștii de frontieră i-au anunțat că trebuie să oprească farurile, din motiv că ar fi periculos ca cineva să tragă în mașină. „Am stins motorul și aerul condiționat nu funcționa, deoarece afară era 27 februarie și era foarte frig”, spune Maria Artamonova.

La trecerea frontierei, Maria și sora ei au fost întâmpinate de voluntari care le-au venit în ajutor cu produse necesare și mâncare.

„Un mare mulțumesc poporului moldovenesc, sunt niște oameni deschiși și buni. Oameni cu inimă mare, a căror susținere o simți la fiecare pas, toți te încurajează, îți spun cuvinte liniștitoare, ceea ce ne permite să ne simțim aici ca acasă. Copiilor le propuneau pizza, ne-au oferit cartele telefonice. Aici copiii și-au găsit liniștea, ei pot trăi și se pot bucura de viața lor de copil, pentru asta vă mulțumesc enorm”, spune Maria.

Pacea este o stare normală în care trebuie să trăiască fiecare om. Războiul înseamnă stres, durere, lacrimi, jale, moarte – emoții în care un om nu poate trăi. Avem nevoie de pace ca să creștem copii, să construim case și să ne trăim viața în liniște.

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!