Nu doar Ucraina primeşte armament. Iranul vrea să furnizeze Rusiei rachete şi drone militare

18 Oct. 2022, 18:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Oct. 2022, 18:30 // Actual //  bani.md

Administraţia de la Teheran s-a angajat să furnizeze Rusiei rachete sol-sol şi drone militare suplimentare, afirmă oficiali iranieni citaţi de agenţia Reuters, acţiunile riscând să amplifice tensiunile cu Statele Unite şi cu alte naţiuni occidentale.

Un acord privind livrările de armament iranian în Rusia a fost stabilit pe 6 octombrie, când s-au deplasat la Moscova prim-vicepreşedintele iranian Mohammad Mokhber, doi oficiali de rang înalt din cadrul Gardienilor Revoluţiei şi un responsabil din cadrul Consiliului Naţional pentru Securitate Naţională.

„Ruşii au cerut mai multe drone şi rachete balistice iraniene de mare precizie, în special de tip Fateh şi Zolfaghar”, afirmă un diplomat iranian, sub protecţia anonimatului. Informaţia a fost confirmată de un oficial occidental, care a precizat că acordul prevede livrări de rachete sol-sol, inclusiv de tip Zolfaghar.

Administraţia de la Teheran s-a angajat să furnizeze Rusiei rachete sol-sol şi drone militare suplimentare, afirmă oficiali iranieni citaţi de agenţia Reuters, acţiunile riscând să amplifice tensiunile cu Statele Unite şi cu alte naţiuni occidentale.

Un acord privind livrările de armament iranian în Rusia a fost stabilit pe 6 octombrie, când s-au deplasat la Moscova prim-vicepreşedintele iranian Mohammad Mokhber, doi oficiali de rang înalt din cadrul Gardienilor Revoluţiei şi un responsabil din cadrul Consiliului Naţional pentru Securitate Naţională.

„Ruşii au cerut mai multe drone şi rachete balistice iraniene de mare precizie, în special de tip Fateh şi Zolfaghar”, afirmă un diplomat iranian, sub protecţia anonimatului. Informaţia a fost confirmată de un oficial occidental, care a precizat că acordul prevede livrări de rachete sol-sol, inclusiv de tip Zolfaghar

24 Iun. 2026, 21:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2026, 21:00 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.