Numărul leneșilor în țară e alarmant! 1 din 4 moldoveni nu lucrează și nici nu învață

Numărul tinerilor moldoveni care nu lucrează și nu urmează niciun nivel de educație sau curs de formare profesională este alarmant. În primul trimestru al anului 2024, proporția tinerilor din categoria NEET (Not in Education, Employment, or Training) a constituit 24,9%, în scădere cu 1,7 puncte procentuale față de primul trimestru al anului 2023 (26,6%), arată datele Biroului Național de Statistică.

În același timp, proporția tinerilor care nu fac parte din populația ocupată, dar urmează un nivel de educație sau un curs de formare profesională a crescut la 30,1%, cu 1,4 puncte procentuale mai mult decât în trimestrul I 2023 (28,7%).

Tinerii care sunt ocupați dar nu urmează un curs de formare sau un nivel de educație au atins o pondere de 35,1%, în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, tinerii care sunt atât ocupați, cât și urmează un nivel de educație sau un curs de formare profesională au marcat o creștere de 0,7 puncte procentuale, ajungând la 3,7%.

Un alt grup important îl reprezintă tinerii plecați peste hotare pentru lucru sau în căutare de lucru pentru perioade de până la un an, proporția acestora fiind în descreștere cu 1,2 puncte procentuale față de anul trecut, ajungând la 6,2%.

În analiza distribuției tinerilor după motivele pentru care nu lucrează sau nu studiază, predomină cei care îngrijesc de familie. Aceștia reprezintă 36,4% în grupa de vârstă 15-24 ani, 43,4% în grupa de 15-29 ani și 48,1% în grupa de 15-34 ani (la persoanele de 30-34 ani, ponderea ajunge la 53,9%).

Tinerii care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă peste hotare formează o altă categorie semnificativă. Procentul acestora descrește odată cu înaintarea în vârstă: 22,7% pentru tinerii de 15-24 ani, 20,0% pentru cei de 15-29 ani și 18,2% pentru cei de 15-34 ani (16,0% la persoanele de 30-34 ani).

Numărul total al tinerilor din categoria cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 ani este de 134.000 de persoane, dintre care 31.600 sunt în grupa de vârstă 15-24 ani, iar 74.200 în grupa de 15-29 ani. Majoritatea acestor tineri sunt femei, reprezentând 59,8% în grupa de 15-24 ani, 60,6% în grupa de 15-29 ani și 66,3% în grupa de 15-34 ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tineri #munca #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După o pauză de un an, Ucraina a reluat exportul de materie primă către Uzina Metalurgică din Râbnița, situată pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria – considerată un avanpost rusesc în Republica Moldova. Informația a fost publicată de portalul ucrainean obozrevatel.ua, cu referire la datele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, citat de obozrevatel.com.

Potrivit sursei, exportator a devenit, ca și anul trecut, compania ucraineană „D-Kamet”, care, în baza unui contract cu Uzina Metalurgică Moldovenească, deținută de proprietari ruși, a livrat partide de fier vechi prin punctul vamal „Nistru”. Documentele de export indică drept destinație oficială Republica Moldova, însă punctul final de descărcare este gara Râbnița, în Transnistria.

Reluarea livrărilor are loc în pofida faptului că piața ucraineană se confruntă cu un deficit strategic de metal uzat, accentuat după invazia pe scară largă a Rusiei, pierderea unor teritorii industriale și distrugerea uzinelor din sud și est. În același timp, exporturile acestui material strategic sunt în creștere rapidă.

Amintim că în august 2024 aceeași companie „D-Kamet” a expediat 276 de tone de metal uzat către uzina din Râbnița – prima livrare după începutul războiului. Totodată, Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în 2018 pe lista de sancțiuni a Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, fiind considerată parte a mecanismului economic pro-rus. În martie 2019, însă, aceasta a fost scoasă de pe lista sancțiunilor fără explicații oficiale.

Solicitat de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, nu a comentat deocamdată informația apărută în presa ucraineană.

Fostul deputat Alexandr Slusari s-a arătat indignat de situație:

„Presa ucraineană se revoltă și nu înțelege cum poate fi ajutat un regim separatist și pro-rus, tratat ca reprezentant al țării-agresorului. Credeam că prietenii noștri din Ucraina au însușit lecția istoriei contemporane, când acest cvazistat s-a menținut inclusiv datorită Ucrainei. Mai ales că pentru această lecție țara vecină plătește un preț imens. Trist.”