Numărul soldaților ruși uciși în Ucraina, șters de pe site-ul unui ziar pro-Kremlin. Cifra, de 20 de ori mai mare

Ziarul pro-Kremlin Komsomolskaia Pravda a publicat, pentru scurt timp, o știre cu bilanțul soldaţilor ruşi ucişi în Ucraina, transmis de Ministerul rus al Apărării, însă informația a fost ştearsă ulterior. Numărul publicat și șters, de aproape 10.000 de soldați morți, este de 20 de ori mai mare decât cel confirmat oficial până în prezent de Moscova.

Un bilanţ al Ministerului Apărării rus a fost publicat duminică pe pagina web a ziarului Komsomolskaia Pravda, indicând 9.861 de soldaţi ruşi ucişi de la începutul conflictului, după cum a arătat o versiune salvată, care a circulat luni pe rețelele sociale.

Câteva ore mai târziu, pasajul referitor la victime a dispărut din articolul publicat de Komsomolskaia Pravda, potrivit dpa, preluată de Agerpres.

Acest bilanţ al pierderilor suferite de forţele ruse în Ucraina este semnificativ mai ridicat decât cei 498 de soldaţi ucişi confirmaţi oficial până în prezent de Moscova.

Diferite media încercau să rezolve puzzle-ul legat de sensul respectivului articol luni, unele dintre acestea menţionând că Ministerul Apărării rus nu oferise niciun fel de informaţii referitoare la pierderile armatei în conferinţa de presă de duminică.

Jurnalistul Iaroslav Trofimov de la Wall Street Journal aprecia pe Twitter: „Fie site-ul ziarului KP a fost spart, fie cineva de acolo a primit numerele scurse şi le-a postat”.

Dacă acest bilanţ se adevereşte, înseamnă că, în mai puţin de o lună, 10.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi în Ucraina. În războiul din Afganistan din anii 1980, armata sovietică a pierdut aproximativ 15.000 de soldaţi în decurs de nouă ani.

Potrivit bilanțului estimat de forțele ucrainene, rușii au pierdut circa 15.000 de soldaţi în Ucraina, în vreme ce estimările Pentagonului sunt de peste 7.000 de militari ruși morți. Niciuna dintre aceste cifre nu a putut fi confirmată.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

https://twitter.com/yarotrof/status/1505976589485551624?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1505976589485551624%7Ctwgr%5E%7Ctwcon%5Es1_c10&ref_url=https%3A%2F%2Fwww.digi24.ro%2Fstiri%2Fexterne%2Fbilantul-soldatilor-rusi-ucisi-in-ucraina-sters-de-pe-site-ul-unui-ziar-pro-kremlin-cifra-de-20-de-ori-mai-mare-decat-cea-oficiala-1879893

#soldați #Tancuri #morti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.