O bancă iese de sub aripa protectoare a Băncii Naționale a Moldovei

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis, cu vot unanim, ridicarea regimului de intervenție timpurie a B.C. „ENERGBANK” S.A.

Decizia a fost luată odată cu aprobarea, pe 19 ianuarie 2023, a unui nou membru al Consiliului B.C. „ENERGBANK” S.A. și restabilirea, în consecință, a funcționalității Consiliului și Comitetului de Conducere al băncii prin asigurarea cvorumului necesar pentru ținerea ședințelor și luarea deciziilor conform actelor normative și actelor interne ale B.C. „ENERGBANK” S.A.

Astfel, din 20.01.2023 B.C. „ENERGBANK” S.A. își reia activitatea independentă în regim normal, fiind restabilită funcționalitatea organelor de conducere statutare. Comitetul de Conducere al băncii a devenit funcțional din 25.10.2022, iar Consiliul băncii din 19.01.2023.

Regimul de intervenție timpurie a fost instituit la B.C. „ENERGBANK” S.A. pe data de 11.01.2019, ca urmare a constatării activității concertate a unui grup de persoane ce aveau o deținere calificată de 52,55 la sută din capitalul social al băncii, fără a dispune de aprobarea prealabilă obligatorie a Băncii Naționale a Moldovei.

În perioada intervenției timpurii, activele B.C. „ENERGBANK” S.A. s-au majorat cu 147,2 mil.lei sau cu 5,5 la sută față de finele anului 2018, la situația din 31.12.2022 constituind 2 838,5 mil. lei. Totodată, creditele neperformante au înregistrat o diminuare de 18,3 mil. lei sau 16,7 la sută față de finele anului 2021 și de 72,6 mil. lei sau 44,7 la sută față de finele anului 2018 (la 11 ianuarie 2019 fiind instituit regimul de intervenție timpurie). Profitul net al băncii a constituit 101,4 mil.lei (la situația din 31.12.2022), în creștere față de sfârșitul anului 2021 cu 98,8 la sută sau cu 49,5 mil.lei.

Decizia de ridicare a regimului de intervenție timpurie a fost determinată de faptul că banca și-a perfecționat actele normative interne și sistemul de control intern, a sporit nivelul de transparență a acționariatului și a obținut rezultate respectând măsurile de supraveghere prescrise de Banca Națională privind activitatea de creditare aferentă persoanelor afiliate.

Astfel, în cei patru ani de intervenție timpurie a fost asigurată administrarea și conducerea activității băncii în vederea menținerii poziției financiare a B.C. „ENERGBANK” S.A. și adoptarea măsurilor legale pentru remedierea situației cu privire la acționariat în scopul asigurării deținerii în capitalul băncii de către persoanele care corespund cerințelor privind calitatea acționariatului bancar și în vederea restabilirii conducerii sănătoase și prudente a activității băncii.

La finele anului 2021, a fost aprobată achiziționarea de către AS „IuteCredit Europe” a deținerii calificate în mărime ce atinge și depășește nivelul de 50 la sută din capitalul social al B.C. „ENERGBANK” S.A., AS „IuteCredit Europe” devenind acționarul majoritar al băncii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energbank #banca #supraveghere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o criză profundă a forței de muncă, atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „7 Zile” de la postul Cinema 1.

Potrivit lui Ioniță, în prezent, în economia națională activează doar 854.000 de persoane, dintre care aproximativ 200.000 lucrează în sectorul bugetar, iar restul – puțin peste 600.000, în sectorul real. „Este o cifră dramatică, care nu s-a schimbat de peste 15 ani. Ne-am prăbușit din 1990 până în 2010, iar de atunci batem pasul pe loc”, a spus economistul.

Mai grav, afirmă el, este faptul că numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât al celor activi în economia națională, ceea ce face din Moldova o situație aproape unică în lume pentru o țară cu o populație de peste 2 milioane de locuitori.

„În sectorul construcțiilor, spre exemplu, nu e atât problema că pleacă muncitori, ci că pleacă cei calificați și vin necalificați. Avem meserii unde îți trebuie ani de experiență ca să devii bun. Dacă pleacă cei care știu meserie și vin începători, e o catastrofă”, a explicat Ioniță.

El a subliniat că fluctuația personalului a devenit alarmantă, în special în sectoarele critice. „În Horeca, 60% din angajați se schimbă într-un an. Dacă la restaurant mai poți accepta o farfurie adusă stângaci, în construcții, în medicină sau în educație, această instabilitate devine periculoasă”.

Economistul a adus în discuție și un aspect sensibil: segregarea forței de muncă în funcție de calificare. Cei mai buni pleacă, cei slab pregătiți rămân. „Nu e citatul meu, dar un antreprenor din sud mi-a spus clar: în Moldova au rămas doar prudevoi musări. Adică cei mai slabi, mai vulnerabili”, a afirmat Ioniță.

Acesta leagă creșterea sărăciei absolute din Moldova exact de această migrație selectivă. „Nu că s-au înmulțit săracii, ci pentru că cei tineri și mai înstăriți au plecat, iar în țară au rămas doar cei vulnerabili. Așa e și cu piața muncii”.

În 2023, forța de muncă a scăzut cu 33.000 de persoane, dintre care 31.000 doar în agricultură, în timp ce sectorul bugetar a crescut ușor. „E o degradare continuă, iar ce e mai grav e că nu vine din interior o reechilibrare. Nu doar că pleacă, dar pleacă cei mai buni, iar cei care vin nu știu meserie”.

Ioniță spus că cea mai mare dramă a economiei moldovenești nu este doar lipsa oamenilor, ci pierderea calității acestora: „Avem din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai slab pregătiți”.