„O dovadă de slăbiciune din partea lui Putin”, Macron îngrijorat. Reacţiile după bombardamentele ruseşti în Ucraina

11 Oct. 2022, 14:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Oct. 2022, 14:15 // Actual //  bani.md

NATO condamnă „atacurile oribile şi oarbe”. NATO va susţine poporul ucrainean „atâta vreme cât va fi nevoie”, a afirmat luni secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, condamnând loviturille ruseşti contra infrastructurilor civile din Ucraina.

„Am stat de vorbă cu ministrul afacerilor externe Dmitro Kuleba şi am condamnat atacurile oribile şi oarbe ale Rusiei contra infrastructurilor civile din Ucraina. NATO va continua să susţină curajosul popor ucrainean să lupte contra argesiunii Kremlinului atâta timp cât va fi necesar”, a scris el pe Twitter.

O slăbiciune a lui Putin?

Ministrul afacerilor externe britanic, James Cleverly, a apreciat luni drept „inacceptabile” bombardamentele ruseşti asupra mai multor oraşe din Ucraina, văzând în ele un semn de „slăbiciune” a preşedintelui Vladimir Putin.

„E o dovadă de slăbiciune a lui Putin, nu de forţă”, a reacţionat pe Twitter James Cleverly, adăugând că a vorbit cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, pentru a-l asigura de „sprijinul moral şi concret” al Regatului Unit.

Macron, extrem de îngrijorat

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a exprimat „extrema îngrijorare” după seria de lovituri ruseşti de luni asupra Ucrainei şi a promis să sporească ajutorul militar al Franţei pentru Ucraina, într-o convorbire telefonică de urgenţă cu omologul lui, Volodimir Zelenski.

„El şi-a reafirmat sprijinul deplin şi total alături de preşedintele Zelenski şi angajamentul Franţei de a-şi spori sprijinul pentru Ucraina ca răspuns la nevoile formulate de Kiev, inclusiv în materie de echipament militar”, a arătat Palatul Elysée.

Şeful statului „rămâne în contact strâns” cu omologul ucrainean, ca şi cu „partenerii europeni şi din G7”, a mai subliniat preşedinţia franceză.

Emmanuel Macron a confirmat vineri că Franţa intenţionează să trimită şase tunuri Caesar suplimentare Ucrainei în afară de cele 18 deja livrate. Aceste tunuri de 155 mm, bijuterie a artileriei franceze, au o bătaie de 40 de kilometri.

Aceste şase noi unităţi urmează să fie scoase dintr-o comandă destinată Danemarcei. Discuţii în acest sens sunt pe cale de a fi finalizate cu Copenhaga, a precizat el.

În afara celor 18 Caesar, Franţa a furnizat până acum Ucrainei rachete antitanc şi antiaeriene, vehicule blindate (în partea din faţă) (VAB), carburant, echipamente individuale şi circa 15 tunuri tractate TRF1 de 155 mm

Ea studiază de asemenea posibilitatea de a livra Kievului vehicule blindate Bastion.

05 Sept. 2026, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:12 // Actual //  Ursu Victor

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante  prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.