O localitate din Italia reduce taxele locale cu 200 de euro pentru persoanele care adoptă un câine

Primăria din Misterbianco, comună care se învecinează cu oraşul Catania, din sudul Italiei, a anunţat o iniţiativă inedită care vizează îmbunătăţirea vieţii câinilor fără stăpân, dar şi a locuitorilor, urmând să deducă până la 200 de euro pe an din taxele de salubrizare pentru cei care adoptă câini abandonaţi care se află în clădiri municipale sau în adăposturi de animale, transmite EFE.

Cu această măsură, autorităţile îşi propun să încurajeze adopţia câinilor pentru a reduce costurile adăposturilor şi „recompensează familiile care adoptă cu o binemeritată reducere a taxelor locale”, a explicat Consiliul Local, potrivit presei italiene.

Cu aşa-numitul „Bonus pentru golirea canisei”, Consiliul Local din Misterbianco îşi propune totodată să „ajute prietenii cu patru picioare”, a declarat Marco Corsaro, primarul acestei comune din sudul Italiei cu aproximativ 50.000 de locuitori şi care aparţine zonei metropolitane Catania.

Conform organizaţiilor pentru drepturile animalelor, în Italia sunt abandonaţi în fiecare an aproximativ 50.000 de câini şi 80.000 de pisici.

Reducerea face parte din măsurile adoptate în favoarea cetăţenilor prin intermediul „concesiunilor care îmbină inovaţia şi bunul simţ”, a adăugat Corsaro.

Astfel, cei care adoptă câini în această comună italiană vor economisi 200 de euro pe an din TARI, taxa municipală pentru colectarea gunoiului şi a altor deşeuri, care în Italia este formată din suma unei cote fixe şi o altă variabilă care se modifică în funcţie de numărul de locatari şi de dimensiunile fiecărei locuinţe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxa #caine #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, îl acuză pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi că manipulează cifrele despre tarifele la gaze și creează artificial impresia că moldovenii ar fi jefuiți cu sute de milioane de euro prin facturi umflate.

Într-o reacție pentru BANI.MD, Slusari afirmă că Verbițchi „încurcă voit structura tarifului” și atribuie greșit componentele care formează prețul final plătit de consumatori.

„28% nu este transport, ci distribuție. Oricine poate verifica acest lucru pe site-ul ANRE. Acești bani nu sunt plătiți de Energocom, ci direct de consumatori către companiile din grupul Moldovagaz. Serviciile de transport reprezintă doar 4,84%”, spune Slusari.

Potrivit acestuia, cifra de 320 de milioane de euro invocată de Verbițchi reprezintă strict costul de achiziție a gazelor de către stat și nu include nicio altă componentă obligatorie: distribuția, transportul, rezervarea capacităților, taxele ANRE și TVA.

Slusari explică mecanismul real al formării tarifului: la un preț de achiziție de 410 euro pentru mia de metri cubi, un metru cub costă aproximativ 8 lei. La acest preț se adaugă, în medie, încă circa 5 lei pentru distribuție, logistică și TVA, ceea ce duce tariful corect într-o zonă de 14,7–15 lei pe metru cub.

„Acesta este tariful pe care ANRE ar fi trebuit să îl aprobe deja. Dar ei trag de timp din cauza devierilor financiare ale Moldovagaz, despre care nu se știe nici când au apărut, nici de ce nu au fost acoperite la timp prin ajustarea tarifelor”, afirmă Slusari.

În opinia sa, adevărata problemă nu este la Energocom, ci la Moldovagaz și la modul în care ANRE a gestionat situația.

„Toată opoziția antieuropeană a tăcut. Nimeni nu protestează la ANRE, deși acolo se ține tariful artificial ridicat pentru a acoperi pierderile Moldovagaz. Tac pentru că știu cine e vinovatul și nu se poate de atacat Moldovagaz”, susține Slusari.

El mai acuză că Moldovagaz ar fi cumpărat gaz „foarte scump, posibil cu rea intenție”, iar într-un an electoral tarifele nu au fost ajustate la timp, ceea ce a generat actualele deviații financiare.

Reacția vine după ce Ruslan Verbițchi a susținut că statul a cumpărat pentru anul 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro, ceea ce ar însemna un „supraplus” de peste 300 de milioane de euro.

Slusari califică aceste calcule drept „beleberdă” și avertizează că manipularea cifrelor riscă să deturneze atenția publică de la adevărata problemă: pierderile istorice ale Moldovagaz și protecția de care aceasta ar beneficia din partea regulatorului.