O nouă lovitură pentru Rusia. Producătorul chinez de drone DJI opreşte vânzările în Federaţie

Producătorul chinez de drone DJI Technology a anunţat că va suspenda temporar vânzările în Rusia şi Ucraina pentru a se asigura că produsele sale nu sunt folosite în luptă, informează Reuters.

Compania devine astfel prima mare firmă din China care opreşte vânzările către Rusia de când Moscova a invadat Ucraina în februarie, scrie ZF.

„DJI reevaluează la nivel intern cerinţele de conformitate în diverse jurisdicţii”, a precizat compania într-o declaraţie făcută marţi seara. „Până la revizuirea actuală, DJI va suspenda temporar toate activităţile comerciale în Rusia şi Ucraina”, a transmis compania.

Miercuri, un purtător de cuvânt al DJI a declarat pentru Reuters că suspendarea afacerilor în Rusia şi Ucraina a fost decisă „nu pentru a face o declaraţie despre vreo ţară, ci pentru a face o declaraţie despre principiile noastre”: „DJI detestă orice utilizare a dronelor noastre pentru a provoca daune, iar noi suspendăm temporar vânzările în aceste ţări pentru a ne ajuta să ne asigurăm că nimeni nu foloseşte dronele noastre în luptă”.

Oficiali şi cetăţeni ucraineni au acuzat DJI, cel mai mare producător mondial de drone industriale şi de consum, că a dezvăluit Rusiei date despre armata ucraineană.

Luna trecută, DJI a respins aceste acuzaţii ca fiind „complet false”.

#DJI #producator de drone #vanzari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.