O nouă lovitură pentru Rusia. Producătorul chinez de drone DJI opreşte vânzările în Federaţie

Producătorul chinez de drone DJI Technology a anunţat că va suspenda temporar vânzările în Rusia şi Ucraina pentru a se asigura că produsele sale nu sunt folosite în luptă, informează Reuters.

Compania devine astfel prima mare firmă din China care opreşte vânzările către Rusia de când Moscova a invadat Ucraina în februarie, scrie ZF.

„DJI reevaluează la nivel intern cerinţele de conformitate în diverse jurisdicţii”, a precizat compania într-o declaraţie făcută marţi seara. „Până la revizuirea actuală, DJI va suspenda temporar toate activităţile comerciale în Rusia şi Ucraina”, a transmis compania.

Miercuri, un purtător de cuvânt al DJI a declarat pentru Reuters că suspendarea afacerilor în Rusia şi Ucraina a fost decisă „nu pentru a face o declaraţie despre vreo ţară, ci pentru a face o declaraţie despre principiile noastre”: „DJI detestă orice utilizare a dronelor noastre pentru a provoca daune, iar noi suspendăm temporar vânzările în aceste ţări pentru a ne ajuta să ne asigurăm că nimeni nu foloseşte dronele noastre în luptă”.

Oficiali şi cetăţeni ucraineni au acuzat DJI, cel mai mare producător mondial de drone industriale şi de consum, că a dezvăluit Rusiei date despre armata ucraineană.

Luna trecută, DJI a respins aceste acuzaţii ca fiind „complet false”.

#DJI #producator de drone #vanzari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.