O nouă pandemie îşi asculte colţii în tăcere: Un fenomen climatic devine greu de oprit – bombă biologică

20 Nov. 2023, 13:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Nov. 2023, 13:53 // Actual //  bani.md

Recunoscută deja ca fiind una dintre cele mai importante ameninţări la adresa sănătăţii publice cu care se confruntă omenirea în prezent, încălzirea globală va face mai dificilă în viitor oprirea răspândirii a superbacteriilor rezistente la medicamente, scrie CNBC.

Rezistenţa antimicrobiană (AMR), pe care Organizaţia Mondială a Sănătăţii a numit-o „pandemia tăcută”, este o criză de sănătate globală adesea trecută cu vederea şi care se agravează pe zi ce trece.

Agenţia de sănătate a Organizaţiei Naţiunilor Unite a declarat anterior că AMR este una dintre cele mai importante 10 ameninţări globale la adresa sănătăţii umane şi afirmă că aproximativ 1,3 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza agenţilor patogeni rezistenţi la tratamentele şi medicamentele existente.

Potrivit OMS, această cifră este pe cale să „crească dramatic” dacă nu se iau măsuri urgente, ceea ce va duce la creşterea costurilor privind sănătatea publică, economice şi sociale şi va împinge tot mai multe persoane în sărăcie, în special în ţările cu venituri mici.

Antimicrobienele, care includ antibioticele şi antiviralele care salvează vieţi, sunt medicamente utilizate pentru a preveni şi trata infecţiile la oameni şi animale. Cu toate acestea, se ştie că utilizarea excesivă şi abuzivă a acestora este principalul motor al creşterii rezistenţei pe care o manifeestă superbacteriile.

ARM apare atunci când microorganisme precum bacteriile, viruşii, ciupercile şi paraziţii dezvoltă capacitatea de a persista sau chiar de a se dezvolta în ciuda prezenţei medicamentelor concepute pentru a le distruge.

Robb Butler, director al diviziei de boli transmisibile, mediu şi sănătate din cadrul OMS Europa, a descris RAM ca fiind „o provocare extrem de presantă pentru sănătatea mondială”.

„Este o povară uriaşă pentru sănătate pentru care numai statele UE achită 1,5 miliarde de euro pe an, acestea fiind costuri privind sănătatea, care afectează şi productivitatea. Aşadar vorbim de o provocare fenomenală”.

Butler a declarat că speră că viitoarea conferinţă COP28 privind clima, care va avea loc în Emiratele Arabe Unite, ar putea oferi o platformă pentru ca factorii de decizie politică internaţionali să înceapă să recunoască asocierea dintre criza climatică şi RAM. Emiratele Arabe Unite vor găzdui summitul anual al ONU pe tema climei din 30 noiembrie până în 12 decembrie.

„Problema este că, bineînţeles, antibioticele sau antimicrobienele, nu sunt atât de atractive pentru ca industria să le dezvolte. Sunt costisitoare, prezintă un risc ridicat – şi nu am văzut în ultimii 20 de ani medicamente antimicrobiene dezvoltate cu suficiente caracteristici unice pentru a eluda rezistenţa pe care au dezvoltat-o bacteriile”, a mai spus Butler.

Thomas Schinecker, directorul executiv al companiei farmaceutice elveţiene Roche, a declarat luna trecută că factorii de decizie politică riscă să nu înveţe lecţiile necesare din pandemia de coronavirus – adăugând că acest lucru ar putea avea ramificaţii grave pentru criza de sănătate legată de ARM.

„Nu cred că am învăţat lecţiile pe care ar fi trebuit să le învăţăm din ultima pandemie şi nu cred că suntem mai bine pregătiţi pentru următoarea pandemie”, a declarat Schinecker.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.