Căldura pentru locuitorii din Capitală s-ar putea scumpi din nou. Termoelectrica a depus o solicitarea la ANRE pentru majorarea tarifului cu 782 de lei sau 27,4%, la 3 636 de lei.
Termoelectrica își justifică solicitarea prin prețurile ridicate la gaz, cheltuielile mai mari de producere a energiei termice și electrice, dar și corectarea venitului reglementat pentru perioadele precedente.
Ultima dată tariful la căldură s-a majorat la sfârșitul lunii septembrie, cu 685 de lei la 2 854 de lei.
Republica Moldova ar deveni cel mai scump stat din Europa la electricitate pentru populație, dacă ar fi inclusă în clasamentul european al prețurilor ajustate la puterea de cumpărare (PPS), potrivit unui calcul comparativ realizat pe baza metodologiei HEPI (Household Energy Price Index).
Conform datelor din tabelul HEPI pentru luna decembrie 2025, media Uniunii Europene este de 26,52 PPS, iar media tuturor țărilor incluse în clasament este de 27,73 PPS. Cele mai ridicate valori din UE sunt înregistrate în capitale precum București – 46,58 PPS, Praga – 42,35 PPS, Varșovia – 35,44 PPS și Berlin – 34,80 PPS.
Prin comparație, aplicând aceeași metodologie pentru Republica Moldova, care deși inclusă în statisticele Eurostat, rezultă că prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici depășește semnificativ aceste niveluri. La tariful de 3,59 lei/kWh practicat de Premier Energy, prețul ajustat la puterea de cumpărare ajunge la aproximativ 50 PPS, iar pentru consumatorii deserviți de FEE Nord, unde tariful este de 4 lei/kWh, valoarea urcă spre 56 PPS.
Astfel, Republica Moldova ar depăși nu doar media UE, ci și cele mai scumpe capitale europene incluse în tabelul HEPI, unde plafonul maxim se situează în jurul valorii de 46–47 PPS. În termeni de putere de cumpărare, povara facturii la electricitate pentru gospodăriile moldovenești ar fi mai mare decât în orice stat membru al Uniunii Europene.
Indicatorul PPS (Purchasing Power Standard – standard al puterii de cumpărare) este utilizat de Eurostat și HEPI pentru a compara prețurile între țări, ținând cont de nivelul veniturilor. Acesta nu reflectă suma nominală de pe factură, ci efortul real al consumatorului de a achita energia raportat la puterea sa de cumpărare.
