Rușii au cărat saci cu bani pentru mituirea parlamentarilor europeni ca să le ridice sancțiunile după anexarea Crimeei

04 Feb. 2023, 19:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
04 Feb. 2023, 19:32 // Actual //  Lupu Eduard

Hackerii ucraineni au publicat o serie de email-uri ale liderului unei organizații coordonate de la Moscova și care a avut ca scop mituirea unor parlamentari europeni. Rusia era dispusă să plătească pentru ca anumite state să recunoască anexarea Crimeei și să ridice sancțiunile impuse Moscovei.

O organizație secretă condusă din interiorul Parlamentului de la Moscova, care a activat ani de zile, ar fi mituit politicieni din mai multe țări europene cu scopul de a obține ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei după anexarea Crimeei din 2014.

Scurgere de informații

Jurnaliștii de la IStories au studiat mai multe email-uri ale lui Sargis Mirzakhanyan, un expert în relații publice angajat de Duma de Stat din Rusia, care au fost publicate de hackeri ucraineni. Mirzakhanian a lucrat ca asistent al lui Igor Zotov, un deputat rus, și a ajutat la coordonarea activității cu politicienii europeni.

Potrivit sursei citate, Rusia a cheltuit sume importante pentru o campanie care avea ca scop să determine anumiți parlamentari europeni să susțină în țările lor recunoașterea anexării Crimeei și să propună rezoluții care să ducă la ridicarea sanțiunilor impuse Moscovei.

Potrivit email-urilor, Rusia oferea 20.000 de euro pentru promovarea unei rezoluții și încă 15.000 de euro dacă aceasta era adoptată. Operațiunea s-a derulat în perioada 2014-2017. Pe lîngă mită, Rusia le-a oferit politicenilor și excursii în Crimeea, totul pe banii Kremlinului.   Politicieni din Germania,Austria, Italia, Republica Cehă și Polonia ar fi acceptat să colaboreze cu Moscova.

În unele email-uri se mai arată și că politicieni din România, Bulgaria, Grecia, Letonia și Turcia au reprezentat o țintă pentru Mirzakhanian, dar nu există dovezi că ar fi existat vreo întâlnire sau o înșelegere.

Susținere pentru Moscova

Unul dintre politicienii vizați de anchetă este deputatul local italian de extremă dreapta Stefano Valdegamberi. Acesta a promovat o rezoluție care recunoștea anexarea Crimeei și condamna sancțiunile rusești, în Consiliului regiunii italiene Veneto. Politicianul nu și-a ascuns afinitățile pentru Rusia, iar anul trecut a declarat că desemnarea Rusiei ca stat terorist ar reprezenta o mare greșeală.

De asemenea, Parlamentul din Cipru a adoptat în 2016 o rezoluție care prevedea ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei impuse de Occident.

Mirzakhanian a acționat sub umbrela International Agency for Contemporary Politics, însă, în 2017, a fost înființată, de către mama acestuia, o nouă companie de lobby denumită o Hemingway Partners. Potrivit sursei citate, scopul noii companii era organizarea de mitinguri înpotriva sancțiunilor rusești în mai multe din țările memebre UE.

E-mailurile se întind până în septembrie 2017 și nu este clar dacă grupul lui Mirzakhanian își mai desfășoară activitatea în prezent, deși cei care au legătură cu rețeaua lui, precum Valdegamberi, continuă să facă declarații pro-ruse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Mart. 2023, 17:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Dumitrita Culiuc
22 Mart. 2023, 17:45 // Actual //  Dumitrita Culiuc

Reconstruirea economiei Ucrainei, după invazia declanşată de Rusia în urmă cu un an, este estimată în prezent să coste 411 miliarde de euro, de 2,6 ori mai mult decât Produsul Intern Brut al Ucrainei în anul 2022, arată un nou studiu realizat de Banca Mondială, Naţiunile Unite, Comisia Europeană şi Ucraina, transmite Reuters.

Potrivit informațiilor, estimarea acoperă un an de la debutul invaziei ruseşti şi cuantifică pagubele fizice directe provocate infrastructurii şi clădirilor, impactul asupra vieţii şi mijloacelor de trai ale oamenilor precum şi costul reconstrucţiei.

Suma de 411 miliarde de dolari reprezintă o revizuire dramatică faţă de estimarea anterioară de 349 miliarde de dolari, avansată de Banca Mondială în luna septembrie a anului trecut.

Noua estimare vine la o zi după ce Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat că a ajuns la un acord cu Guvernul ucrainean pentru un acord pe patru ani în valoare totală de 15,6 miliarde de dolari. Acordul cu FMI ar putea permite autorităţilor de la Kiev să obţină ajutoare suplimentare, în valoare de miliarde de dolari, de la alte organisme, după ce va fi aprobat de boardul FMI, în următoarele săptămâni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit unei evaluări rapide cu privire la nevoile urgente, Ucraina va avea nevoie de 14 miliarde de dolari pentru reconstrucţia prioritară în 2023, ceea ce va necesita o finanţare de 11 miliarde de dolari peste ceea ce este prevăzut în bugetul Ucrainei pentru acest an.

Aproximativ 22% din necesităţile de reconstrucţie sunt în sectorul transportului, în timp ce 17% sunt în domeniul locuinţelor, 11% în sectorul energiei şi 7% în agricultură.

Comparativ cu precedentele estimări, cea mai mare revizuire a fost realizată în ceea ce priveşte necesităţile din sectorul energiei, unde pagubele sunt acum de cinci ori peste nivelul din luna iunie 2022, susţine Banca Mondială. Cele mai mari creşteri au fost în regiunile de pe linia frontului precum Doneţk, Harkov, Lugansk şi Herson, care au fost vizate cu precădere de atacurile cu rachete ruseşti începând din luna octombrie.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău