Rușii au cărat saci cu bani pentru mituirea parlamentarilor europeni ca să le ridice sancțiunile după anexarea Crimeei

04 Feb. 2023, 19:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Feb. 2023, 19:32 // Actual //  bani.md

Hackerii ucraineni au publicat o serie de email-uri ale liderului unei organizații coordonate de la Moscova și care a avut ca scop mituirea unor parlamentari europeni. Rusia era dispusă să plătească pentru ca anumite state să recunoască anexarea Crimeei și să ridice sancțiunile impuse Moscovei.

O organizație secretă condusă din interiorul Parlamentului de la Moscova, care a activat ani de zile, ar fi mituit politicieni din mai multe țări europene cu scopul de a obține ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei după anexarea Crimeei din 2014.

Scurgere de informații

Jurnaliștii de la IStories au studiat mai multe email-uri ale lui Sargis Mirzakhanyan, un expert în relații publice angajat de Duma de Stat din Rusia, care au fost publicate de hackeri ucraineni. Mirzakhanian a lucrat ca asistent al lui Igor Zotov, un deputat rus, și a ajutat la coordonarea activității cu politicienii europeni.

Potrivit sursei citate, Rusia a cheltuit sume importante pentru o campanie care avea ca scop să determine anumiți parlamentari europeni să susțină în țările lor recunoașterea anexării Crimeei și să propună rezoluții care să ducă la ridicarea sanțiunilor impuse Moscovei.

Potrivit email-urilor, Rusia oferea 20.000 de euro pentru promovarea unei rezoluții și încă 15.000 de euro dacă aceasta era adoptată. Operațiunea s-a derulat în perioada 2014-2017. Pe lîngă mită, Rusia le-a oferit politicenilor și excursii în Crimeea, totul pe banii Kremlinului.   Politicieni din Germania,Austria, Italia, Republica Cehă și Polonia ar fi acceptat să colaboreze cu Moscova.

În unele email-uri se mai arată și că politicieni din România, Bulgaria, Grecia, Letonia și Turcia au reprezentat o țintă pentru Mirzakhanian, dar nu există dovezi că ar fi existat vreo întâlnire sau o înșelegere.

Susținere pentru Moscova

Unul dintre politicienii vizați de anchetă este deputatul local italian de extremă dreapta Stefano Valdegamberi. Acesta a promovat o rezoluție care recunoștea anexarea Crimeei și condamna sancțiunile rusești, în Consiliului regiunii italiene Veneto. Politicianul nu și-a ascuns afinitățile pentru Rusia, iar anul trecut a declarat că desemnarea Rusiei ca stat terorist ar reprezenta o mare greșeală.

De asemenea, Parlamentul din Cipru a adoptat în 2016 o rezoluție care prevedea ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei impuse de Occident.

Mirzakhanian a acționat sub umbrela International Agency for Contemporary Politics, însă, în 2017, a fost înființată, de către mama acestuia, o nouă companie de lobby denumită o Hemingway Partners. Potrivit sursei citate, scopul noii companii era organizarea de mitinguri înpotriva sancțiunilor rusești în mai multe din țările memebre UE.

E-mailurile se întind până în septembrie 2017 și nu este clar dacă grupul lui Mirzakhanian își mai desfășoară activitatea în prezent, deși cei care au legătură cu rețeaua lui, precum Valdegamberi, continuă să facă declarații pro-ruse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Aug. 2026, 10:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Aug. 2026, 10:19 // Actual //  Ursu Victor

Populația Republicii Moldova a efectuat, în primul trimestru al anului 2026, vânzări nete de valută în valoare de 11,089 miliarde de lei, arată datele experimentale privind conturile financiare publicate de Biroul Național de Statistică.

Operațiunile valutare au contribuit la reducerea numerarului și a depozitelor deținute de gospodăriile populației. Tranzacțiile nete aferente acestor active au înregistrat o valoare negativă de 7,726 miliarde de lei.

În același timp, populația a acumulat noi datorii. Tranzacțiile nete aferente pasivelor gospodăriilor au totalizat 2,186 miliarde de lei, dintre care 2,165 miliarde au reprezentat împrumuturi contractate.

Per ansamblu, gospodăriile populației au înregistrat tranzacții nete cu active financiare de minus 6,437 miliarde de lei. Raportată la produsul intern brut, nevoia netă de finanțare a populației a constituit 11,1%, față de 23,1% în primul trimestru din 2025.

La nivelul întregii economii, necesarul net de finanțare a ajuns la 14,456 miliarde de lei, fiind cu 5,508 miliarde de lei, sau aproximativ 28%, mai mic comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Indicatorul a reprezentat 18,7% din PIB, față de 27,4% în primul trimestru din 2025.

Datele mai arată că societățile financiare au furnizat economiei finanțare netă de 4,002 miliarde de lei. Totodată, împrumuturile contractate din exterior au însumat 3,971 miliarde de lei, dintre care 3,065 miliarde au revenit administrației publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!