Rușii au cărat saci cu bani pentru mituirea parlamentarilor europeni ca să le ridice sancțiunile după anexarea Crimeei

Hackerii ucraineni au publicat o serie de email-uri ale liderului unei organizații coordonate de la Moscova și care a avut ca scop mituirea unor parlamentari europeni. Rusia era dispusă să plătească pentru ca anumite state să recunoască anexarea Crimeei și să ridice sancțiunile impuse Moscovei.

O organizație secretă condusă din interiorul Parlamentului de la Moscova, care a activat ani de zile, ar fi mituit politicieni din mai multe țări europene cu scopul de a obține ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei după anexarea Crimeei din 2014.

Scurgere de informații

Jurnaliștii de la IStories au studiat mai multe email-uri ale lui Sargis Mirzakhanyan, un expert în relații publice angajat de Duma de Stat din Rusia, care au fost publicate de hackeri ucraineni. Mirzakhanian a lucrat ca asistent al lui Igor Zotov, un deputat rus, și a ajutat la coordonarea activității cu politicienii europeni.

Potrivit sursei citate, Rusia a cheltuit sume importante pentru o campanie care avea ca scop să determine anumiți parlamentari europeni să susțină în țările lor recunoașterea anexării Crimeei și să propună rezoluții care să ducă la ridicarea sanțiunilor impuse Moscovei.

Potrivit email-urilor, Rusia oferea 20.000 de euro pentru promovarea unei rezoluții și încă 15.000 de euro dacă aceasta era adoptată. Operațiunea s-a derulat în perioada 2014-2017. Pe lîngă mită, Rusia le-a oferit politicenilor și excursii în Crimeea, totul pe banii Kremlinului. Politicieni din Germania,Austria, Italia, Republica Cehă și Polonia ar fi acceptat să colaboreze cu Moscova.

În unele email-uri se mai arată și că politicieni din România, Bulgaria, Grecia, Letonia și Turcia au reprezentat o țintă pentru Mirzakhanian, dar nu există dovezi că ar fi existat vreo întâlnire sau o înșelegere.

Susținere pentru Moscova

Unul dintre politicienii vizați de anchetă este deputatul local italian de extremă dreapta Stefano Valdegamberi. Acesta a promovat o rezoluție care recunoștea anexarea Crimeei și condamna sancțiunile rusești, în Consiliului regiunii italiene Veneto. Politicianul nu și-a ascuns afinitățile pentru Rusia, iar anul trecut a declarat că desemnarea Rusiei ca stat terorist ar reprezenta o mare greșeală.

De asemenea, Parlamentul din Cipru a adoptat în 2016 o rezoluție care prevedea ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei impuse de Occident.

Mirzakhanian a acționat sub umbrela International Agency for Contemporary Politics, însă, în 2017, a fost înființată, de către mama acestuia, o nouă companie de lobby denumită o Hemingway Partners. Potrivit sursei citate, scopul noii companii era organizarea de mitinguri înpotriva sancțiunilor rusești în mai multe din țările memebre UE.

E-mailurile se întind până în septembrie 2017 și nu este clar dacă grupul lui Mirzakhanian își mai desfășoară activitatea în prezent, deși cei care au legătură cu rețeaua lui, precum Valdegamberi, continuă să facă declarații pro-ruse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlamentari #mita #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că Guvernul ar putea identifica cel puțin un miliard de lei suplimentar pentru bugetul anului 2027 fără a majora TVA la medicamente și produse alimentare, așa cum prevede proiectul noii politici bugetar-fiscale.

În cadrul unei dezbateri organizate de IDIS „Viitorul” și Agenda Națională de Business, expertul a declarat că mediul de afaceri este îngrijorat de intenția autorităților de a crește TVA pentru unele produse esențiale, măsură care, în opinia sa, contravine tendințelor europene.

„Uniunea Europeană a extins posibilitatea aplicării cotelor reduse sau chiar a cotei zero de TVA pentru medicamente, produse alimentare și alte bunuri de strictă necesitate. Republica Moldova, cea mai săracă țară aflată pe drumul aderării la UE, discută exact invers despre majorarea TVA la aceste produse”, a afirmat Ioniță.

Economistul consideră că statul ar trebui să caute venituri suplimentare în alte surse fiscale și a invocat experiența anului 2009, când majorarea repetată a accizelor la produsele din tutun a dus la creșterea semnificativă a încasărilor bugetare.

Potrivit acestuia, în 2009 bugetul încasa circa 130 de milioane de lei din accizele la țigări, în timp ce în 2026 veniturile generate de produsele din tutun sunt estimate la aproximativ 6,3 miliarde de lei, dintre care 5 miliarde de lei provin din accize și 1,3 miliarde de lei din TVA.

„Doar produsele din tutun aduc la buget de peste șase ori mai mult decât toate taxele locale colectate de primării și consiliile raionale”, a remarcat expertul.

Veaceslav Ioniță susține că există rezerve suplimentare de venituri în sectorul produselor cu nicotină. El afirmă că țigările clasice rămân subimpozitate comparativ cu multe state europene, în timp ce produsele din tutun încălzit sunt suprataxate, fapt care stimulează cumpărăturile din afara țării și afectează comerțul legal.

Totodată, economistul atrage atenția asupra pliculețelor cu nicotină, o piață aflată în expansiune care, potrivit lui, nu este supusă unui regim de accizare comparabil cu cel aplicat altor produse care conțin nicotină.

În opinia sa, o reformă fiscală coerentă ar trebui să includă majorarea accizelor pentru produsele subimpozitate, introducerea accizelor acolo unde există lacune legislative, eliminarea suprataxării unor produse și armonizarea întregului sistem de accizare a produselor cu nicotină.

„O asemenea abordare poate aduce cel puțin un miliard de lei suplimentar anual la bugetul public”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.