Cât îi costă pe giganţii tech uraganul concedierilor în masă

04 Feb. 2023, 19:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Feb. 2023, 19:35 // Actual //  bani.md

Amazon, Meta, Alphabet şi Microsoft vor plăti cumulat peste 10 miliarde de dolari în taxe legate de concedieri în masă şi alte măsuri de reducere a costurilor, scrie FT.

Companiile americane care au pus în aplicare cele mai mari reduceri de personal din sectorul tehnologic au dezvăluit costurile ridicate legate de eforturile lor de restructurare în declaraţiile de venituri publicate în această săptămână.

Cele patru grupuri anunţaseră anterior reduceri de 50.000 de locuri de muncă pentru a convinge Wall Street că se îndreaptă spre un „an al eficienţei”, după cum l-a descris Mark Zuckerberg, directorul general al Meta. Această tendinţă vine după mai mult de un deceniu de cheltuieli mari, în cadrul unei concentrări pe o creştere agresivă a cifrei de afaceri.

În ciuda costurilor iniţiale ridicate ale companiilor, cum ar fi plăţile compensatorii, investitorii par încurajaţi de măsurile luate.

De când şi-au anunţat oficial reducerile, companiile au adăugat împreună peste 800 de miliarde de dolari la capitalizările lor bursiere. Meta, cea care s-a mişcat cel mai devreme dintre grupurile Big Tech, şi-a văzut valoarea aproape dublată de când şi-a detaliat reducerile de personal în noiembrie.

În timp ce economiile ar fi putut fi realizate prin implementarea unor reduceri de costuri mai graduale, companiile de tehnologie au fost recompensate de pieţe pentru că „au smuls bandajul”, a declarat analistul Wedbush Dan Ives.

„Big Tech a cheltuit bani ca nişte vedete rock din anii ’80 în ultimii patru-cinci ani”, a spus el. „Se simte ca şi cum ar exista adulţi în cameră acum”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Iul. 2026, 16:47
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
30 Iul. 2026, 16:47 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în instanță extrădarea sa din Marea Britanie în Republica Moldova, susținând că dosarele penale intentate pe numele său au un caracter politic. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor desfășurate la Tribunalul Westminster Magistrates din Londra, scrie Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost arestat în capitala britanică anul trecut, după ce autoritățile moldovene au solicitat extrădarea sa. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de spălare de bani prin care, între 2010 și 2014, ar fi fost transferate aproximativ 22 de miliarde de dolari din Rusia prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit acuzării, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea care utiliza conturi deschise la Moldindconbank, instituție financiară în care acesta deținea acțiuni. Procurorii susțin că fondurile erau prezentate drept plăți comerciale sau împrumuturi legitime, însă rambursarea acestora era blocată intenționat, iar ulterior erau inițiate procese în instanță pentru a conferi aparență de legalitate transferurilor.

În fața instanței britanice, Veaceslav Platon a declarat că dosarele penale împotriva sa urmăresc eliminarea sa ca adversar politic și confiscarea participațiilor pe care le-ar fi deținut la Moldindconbank și Moldova Agroindbank.

„Am fost proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări. Nu exista o persoană mai influentă în domeniul economic și financiar decât mine, iar ea m-a perceput ca pe o amenințare”, a afirmat Platon, referindu-se la președinta Maia Sandu.

Acesta a mai declarat că intenționa să sprijine parcursul proeuropean al Republicii Moldova, însă a susținut că Maia Sandu ar fi adoptat încă de la început o poziție potrivit căreia doar ea reprezintă „binele pentru țară”.

Autoritățile moldovene resping însă aceste acuzații. În documentele depuse la dosar, reprezentanții Republicii Moldova susțin că procedurile penale nu au motivație politică, ci se bazează pe probe cu presupuse activități infracționale.

„Urmăririle penale împotriva lui Veaceslav Platon nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi ale unor infracțiuni care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, se arată în poziția autorităților moldovene prezentată instanței.

Audierile cu privire la cererea de extrădare vor continua pe parcursul lunii august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța britanică urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.