Cât îi costă pe giganţii tech uraganul concedierilor în masă

04 Feb. 2023, 19:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Feb. 2023, 19:35 // Actual //  bani.md

Amazon, Meta, Alphabet şi Microsoft vor plăti cumulat peste 10 miliarde de dolari în taxe legate de concedieri în masă şi alte măsuri de reducere a costurilor, scrie FT.

Companiile americane care au pus în aplicare cele mai mari reduceri de personal din sectorul tehnologic au dezvăluit costurile ridicate legate de eforturile lor de restructurare în declaraţiile de venituri publicate în această săptămână.

Cele patru grupuri anunţaseră anterior reduceri de 50.000 de locuri de muncă pentru a convinge Wall Street că se îndreaptă spre un „an al eficienţei”, după cum l-a descris Mark Zuckerberg, directorul general al Meta. Această tendinţă vine după mai mult de un deceniu de cheltuieli mari, în cadrul unei concentrări pe o creştere agresivă a cifrei de afaceri.

În ciuda costurilor iniţiale ridicate ale companiilor, cum ar fi plăţile compensatorii, investitorii par încurajaţi de măsurile luate.

De când şi-au anunţat oficial reducerile, companiile au adăugat împreună peste 800 de miliarde de dolari la capitalizările lor bursiere. Meta, cea care s-a mişcat cel mai devreme dintre grupurile Big Tech, şi-a văzut valoarea aproape dublată de când şi-a detaliat reducerile de personal în noiembrie.

În timp ce economiile ar fi putut fi realizate prin implementarea unor reduceri de costuri mai graduale, companiile de tehnologie au fost recompensate de pieţe pentru că „au smuls bandajul”, a declarat analistul Wedbush Dan Ives.

„Big Tech a cheltuit bani ca nişte vedete rock din anii ’80 în ultimii patru-cinci ani”, a spus el. „Se simte ca şi cum ar exista adulţi în cameră acum”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!