O parte din importurile din Ucraina au fost reluate. Sergiu Gaibu: Lucrurile, parțial, se restabilesc

După ce anterior reprezentanții Guvernului vorbeau despre o creștere economică modestă de doar 0,3%, acum ministrul economiei Sergiu Gaibu spune că, în acest an, Republica Moldova va înregistra o stagnare economică. Oficialul spune că rămân blocate, în continuare exporturile spre Rusia, Belarus și Ucraina, însă vestea bună că au fost restabilite parțial relațiile economice cu Kievul, iar o parte din importuri au fost reluate. De asemenea, ministrul economiei spune că banii anunțați ieri la Berlin în calitate de sprijin financiar pentru Republica Moldova vor fi investiți în proiecte de infrastructură și vor fi folosiți în calitate de suport bugetar, notează IPN.

Sergiu Gaibu spune că, la capitolul exporturi, impactul exporturilor în cele trei țări implicate direct sau indirect în război, asupra activității mediului de afaceri este nesemnificativ. Valoarea totală a exporturilor Republicii Moldova în Ucraina, Belarus și Rusia este de 15%. Ministrul spune că acum agenții economici trebuie să-și identifice noi piețe de desfacere.

„Prognozăm o stagnare economică, creștere nu vom avea în acest an, dacă nu apar factori majori care schimbă regulile de joc. Avem exporturi câte 3% în Ucraina și Belarus și 8,5% – în Rusia. O parte din aceste exporturi sunt, de fapt, reexeport, deci, nu au o valoare adăugată atât de mare, adică impactul asupra PIB-ului nu va fi atât de mare. O parte bună din aceste produse pot fi reorientate spre alte țări, adică există deja o practică a agenților economici de a avea relații comerciale cu alte țări. Mai puțin merele, 98% din mere sunt orientate spre piața estică. E clar că trebuie să ne orientăm spre alte piețe. La începutul războiului s-au stopat importurile din Ucraina, dar acum s-au reluat aceste importuri. Lucrurile, parțial, se restabilesc”, a spus Sergiu Gaibu în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4.

Din pachetul financiar anunțat Republicii Moldova ieri la Berlin de către comunitatea europeană, o parte din fonduri va fi folosită pentru acoperirea cheltuielilor țării. Ministrul economiei spune că Guvernul a cheltuit bani pentru gestionarea crizei refugiaților, resurse ce nu au fost planificate în bugetul de stat.

„Banii vor fi alocați pentru o perioadă de 3 ani. Acum avem nevoie, în primul rând, de bani pentru infrastructură și pentru buget. Pentru că toate aceste crize au consumat resurse, bani ce au fost orientați spre cetățeni”, a mai spus Sergiu Gaibu.

În timpul conferinței de la Berlin, dedicată susținerii Republicii Moldova, s-a decis acordarea a 659,5 milioane de euro, bani ce vor fi virați în calitate de asistență financiară directă pentru bugetul țării, granturi și credite concesionale orientate spre implementarea reformelor și europenizarea Republicii Moldova.

#sergiu gaibu #importuri #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

200 000 de locuri de muncă din sectorul bancar european ar putea dispărea până în 2030, pe fondul adoptării accelerate a inteligenței artificiale, arată un raport al băncii de investiții Morgan Stanley. Estimările indică faptul că aproximativ 10% din forța de muncă a băncilor europene, adică peste 212.000 de angajați, ar putea fi afectată de restructurări.

Analiza a inclus 35 de bănci europene, cu aproximativ 2,12 milioane de angajați, și evidențiază două tendințe majore care vor accelera reducerile de personal: automatizarea proceselor interne și reducerea rețelelor de sucursale fizice, pe măsură ce tot mai multe servicii sunt transferate în mediul digital. Potrivit raportului, inteligența artificială poate crește eficiența operațională a băncilor cu până la 30%, devenind principala alternativă la metodele clasice de reducere a costurilor.

Cele mai expuse sunt funcțiile din serviciile centrale, în special posturile din back-office și middle-office, precum și cele din domeniul managementului riscurilor și al conformității, unde activitățile repetitive și analiza de date pot fi preluate de sisteme automatizate. Impactul este așteptat să fie mai pronunțat în țări precum Franța și Germania, unde costurile operaționale rămân ridicate.

Unele instituții au început deja să anunțe măsuri concrete. Banca olandeză ABN Amro intenționează să reducă aproximativ 20% din posturile cu normă întreagă până în 2028, iar grupul francez Société Générale a semnalat că nicio structură nu este exclusă din procesul de optimizare a cheltuielilor. În același timp, analiștii avertizează că o utilizare excesivă a AI ar putea afecta formarea profesională a angajaților tineri, motiv pentru care unele bănci încearcă să mențină un echilibru între automatizare și instruirea umană.