O scurgere masivă de documente arată cum organizează Rusia atacuri cibernetice

31 Mart. 2023, 07:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Mart. 2023, 07:45 // Actual //  bani.md

Mii de pagini de documente secrete dezvăluie modul în care inginerii de la o firmă aparent inofensivă, NTC Vulkan, lucrează pentru armata rusă şi agenţiile de informaţii ruseşti pentru a sprijini operaţiunile de hacking, pentru a antrena agenţi înainte de atacurile asupra infrastructurii naţionale, pentru a răspândi dezinformarea şi pentru a controla internetul, relatează The Guardian şi The Washington Post.

Biroul discret se află în suburbia de nord-est a Moscovei. Pe un panou scrie: „Centru de afaceri”. În apropiere se află blocuri de locuinţe moderne şi un cimitir vechi, unde sunt monumente comemorative ale războiului, acoperite cu iederă.

Inginerii software din spatele acestor sisteme sunt angajaţi ai NTC Vulkan. La suprafaţă, pare o firmă de consultanţă obişnuită în domeniul securităţii cibernetice. Cu toate acestea, o scurgere de fişiere secrete ale companiei a scos la iveală activitatea sa de susţinere a capacităţilor războiului cibernetic dus de Vladimir Putin.

Activitatea companiei este legată de Serviciul Federal de Securitate sau FSB, agenţia de spionaj intern, de diviziile operaţionale şi de informaţii ale forţelor armate, cunoscute sub numele de GOU şi GRU, şi de SVR, serviciul de informaţii externe al Rusiei.

O persoană anonimă care şi-a exprimat indignarea faţă de atacul Rusiei asupra Ucrainei a furnizat peste 5.000 de pagini de documente provenind de la NTC Vulkan unui reporter german. Scurgerea de informaţii, un eveniment neobişnuit pentru complexul militar industrial secret al Rusiei, detaliază o serie de programe informatice şi baze de date şi sugerează că firma susţine operaţiuni care includ atât dezinformarea prin intermediul reţelelor sociale, cât şi instruirea pentru a perturba de la distanţă obiective din lumea reală, cum ar fi sistemele de control maritim, aerian şi feroviar.

Această investigaţie a fost o colaborare între jurnalişti din opt ţări care lucrează la 11 organizaţii media. În fruntea proiectului s-au aflat Paper Trail Media şi Der Spiegel din Germania. Din această ţară au mai participat Süddeutsche Zeitung şi ZDF. Printre ceilalţi parteneri se numără The Washington Post din SUA, The Guardian din Marea Britanie, Le Monde din Franţa, Tamedia din Elveţia, Danish Broadcasting Corporation din Danemarca, Der Standard din Austria şi iStories, un site de ştiri despre Rusia cu sediul în Letonia.

„Compania face lucruri rele, iar guvernul rus este laş şi greşeşte”, a declarat persoana care a furnizat documentele reporterului german, la scurt timp după invazia din Ucraina. Reporterul le-a împărtăşit apoi cu un consorţiu de organizaţii media.

Persoana anonimă, care a vorbit cu reporterul prin intermediul unei aplicaţii de chat criptate, a refuzat să se identifice, declarând că trebuie să dispară „ca o fantomă” din motive de securitate. „Sunt supărat din cauza invaziei din Ucraina şi a lucrurilor teribile care se întâmplă acolo”, a declarat persoana. „Sper că puteţi folosi aceste informaţii pentru a arăta ce se întâmplă în spatele uşilor închise”, a adăugat sursa.

Cine este viermele de nisip

Cinci agenţii de informaţii occidentale au confirmat că fişierele Vulkan par a fi autentice. Compania Vulkan şi Kremlinul nu au răspuns la multiplele solicitări de comentarii.

Aceste documente relevă aspecte care ţin şi de activitatea faimosului grup de hackeri al guvernului cunoscut sub denumirea de Sandworm (Viermele de nisip, personaj din celebra serie SF „Dune” – n.r.). Oficialii americani au acuzat Sandworm că a provocat de două ori pene de curent în Ucraina, că a perturbat ceremoniile de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă din 2018 din Coreea de Sud şi că a lansat NotPetya, cel mai distructiv malware din punct de vedere economic din istorie.

Sandworm, războinicii cibernetici ai Kremlinului, este, potrivit procurorilor americani şi guvernelor occidentale, gruparea responsabilă în ultimul deceniu pentru operaţiuni de hacking la o scară uimitoare. Aceasta a desfăşurat numeroase acte maligne: manipulare politică, sabotaj cibernetic, interferenţe electorale, spargeri de e-mailuri şi scurgeri de informaţii. Doi dintre agenţii săi au fost puşi sub acuzare pentru distribuirea de e-mailuri furate de la democraţii lui Hillary Clinton folosind o persoană falsă, Guccifer 2.0. Apoi, în 2017, Sandworm a sustras alte date în încercarea de a influenţa rezultatul votului prezidenţial din Franţa, potrivit SUA.

În acelaşi an, unitatea a declanşat cel mai important atac cibernetic din istorie. Operatorii au folosit un malware personalizat numit NotPetya. Început în Ucraina, NotPetya s-a răspândit rapid în întreaga lume. Acesta a scos din funcţiune firme de transport maritim, spitale, sisteme poştale şi producători farmaceutici – un atac digital care s-a extins din lumea virtuală în cea fizică.

Fişierele Vulkan fac lumină asupra unei piese de maşinărie digitală care ar putea juca un rol în următorul atac declanşat de Sandworm.

Unul dintre documentele scurse menţionează denumirea numerică a unităţii militare a Sandworm, 74455, sugerând că Vulkan pregătea un soft pentru a fi utilizat de echipa de hackeri de elită. Documentul de 11 pagini, datat 2019, arată un oficial Sandworm aprobând protocolul de transfer de date pentru una dintre platforme.

Cu numele de cod Scan-V, softul cercetează internetul în căutare de vulnerabilităţi, care sunt apoi stocate pentru a fi utilizate în viitoarele atacuri cibernetice.

Grupurile de hackeri precum Sandworm pătrund în sistemele informatice căutând mai întâi punctele slabe. Scan-V sprijină acest proces, efectuând recunoaşteri automate ale unor potenţiale ţinte din întreaga lume, în căutare de servere şi dispozitive de reţea potenţial vulnerabile. Informaţiile sunt apoi stocate într-un depozit de date, oferindu-le hackerilor un mijloc automat de identificare a ţintelor.

Proiectul Scan a fost comandat în mai 2018 de Institutul de Fizică Inginerească, un centru de cercetare din regiunea Moscovei, strâns asociat cu GRU. Toate detaliile au fost clasificate. Nu este clar dacă Sandworm a fost un utilizator preconizat al sistemului, dar în mai 2020 o echipă de la Vulkan a vizitat o instalaţie militară din Himki, acelaşi oraş de la periferia Moscovei în care se află unitatea de hacking, pentru a testa sistemul Scan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.