O undă de şoc vine din Norvegia şi ar putea să pună şi mai multă sare pe rana crizei energetice

Norvegia a avertizată că exporturile de gaze către Marea Britanie, care la rândul ei alimentează Europa, ar putea fi blocate dacă greva muncitorilor din sectorul petrolier escaladează. Aproape 60% din livrările de gaz ale ţării scandinave sunt ameninţate de protestele pentru salarii mai mari, scrie Financial Times.

Gigantul de stat Equinor, a oprit lucrările de exploatare pentru trei zăcăminte de petrol şi gaze, pe fondul grevelor prin care se doreşte obţinerea unui salariu care să compenseze inflaţia. Această decizie a influenţat direct explozia preţului pentru gazele europene către cel mai înalt nivel din ultimele patru luni.

Gasco, o altă companie de stat care operează conductele de livrare, a declarat că „în cel mai rău scenariu, livrările către Regatul Unit ar putea fi oprite total”, greviştii plănuind să continue până sâmbătă.

Norvegia este cea mai importantă sursă de gaze a Marii Britanii, care acoperă 42% din necesarul ţării şi 25% din totalul de gaz importat de Europa.

Problema norvegiană vine într-un moment foarte sensibil pentru Europa, care deja se grăbeşte să îşi umple rezervoarele pentru a face faţă iernii. Norvegia reprezintă pentru Europa al doilea cel mai important furnizor de gaze după Rusia şi totodată prima soluţie la care continentul a apelat pentru a acoperit golul lăsat după ce Moscova a redus livrările.
Grevele care au luat startul luni ar urma să se extindă în zilele următoare, perturbând 13% din exporturile de gaze naturale ale Norvegiei.

Sindicatul Lederne din Norvegia ameninţă cu escaladarea protestelor până sâmbătă, ceea ce ar cauza închiderea sau reducerea producţiei pentru 14 puncte de exploatare, determinând o scădere de 56% a exporturilor de gaze dacă nu se găseşte o soluţie.

Problema cauzată de grevele din Norvegia vine într-un moment în care marii traderi sunt din ce în ce mai pesimişti privind revenirea la niveluril normale ale fluxurilor de gaz rusesc prin Nord Stream 1. Conducta se pregăteşte să iasă din lucrările de mentenţa pe care Moscova le-a invocat atunci când a decis reducerea cu 60% a fluxurilor de gaz care trec prin aceasta.

Comunitatea internaţionala a acuzat Rusia că foloseşte gazul ca arma de şantaj şi a avertizat totodată continentul să se pregătească de închiderea treptată a robinetului de gaz rusesc.
„Pentru Europa, o astfel de problemă nu putea să vină într-un moment mai prost. Continentul are nevoie disperată să-şi umple depozitele de gaz înainte de venirea iernii”, a declarat Tom Marzec-Manser, analist energetic.

#gaz #livrare #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.