O vară superbă pentru Spania! Veniturile din turism au depășit nivelul din 2019

Spania, a doua destinaţie turistică mondială înaintea pandemiei, a cunoscut în acest an o „vară superbă”, în condiţiile în care veniturile au depăşit nivelul anterior pandemiei, în pofida pierderilor provocate de inflaţie, a anunţat marţi organizaţia patronală din sectorul turistic spaniol, Exceltur, transmite AFP.

„O vară superbă 2022 s-a încheiat în termeni de venituri, dar nu şi în termeni de marje sau de rezultate ale firmelor, în majoritatea destinaţiilor din Spania, unde veniturile sunt mai mari decât în 2019”, se arată într-un comunicat de presă al Exceltur.

Revenirea din turism a fost atât de bună încât acest sector a „susţinut economia spaniolă în trimestrul al treilea”, când a fost responsabil pentru „72,2% din creşterea Produsului Intern Brut spaniol”, precizează Exceltur.

Numărul de turişti străini a crescut în timpul verii, atingând 17,9 milioane de vizitatori, dar rămâne sub nivelul anterior pandemiei (20 milioane de vizitatori), potrivit unor cifre publicate săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică din Spania (INE).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Printre regiunile importante ale sectorului turistic estival din Spania, Insulele Baleare şi Insulele Canare au înregistrat o creştere a veniturilor din turism de 10,1%, respectiv 8,7%, comparativ cu 2019, urmate de regiunile din interior precum Rioja din nordul Spaniei (+9,2%) şi Castilia şi Leon (nord-vest) (+5%).

Cu toate acestea, „rezultatele înregistrate de firmele din turism în vara lui 2022 au fost afectate de o creştere importantă a costurilor”, a regretat Exceltur, într-un context de inflaţie crescută. Dificultăţile înregistrate în recrutarea de personal au afectat şi ele marjele operatorilor din turism.

Continuarea, în lunile următoare, a acestui scenariu macroeconomic fragil şi a contextului geopolitic provocat de invazia rusească din Ucraina nelinişteşte Exceltur, care se teme că în trimestrul patru sectorul turistic ar putea suferi o diminuare a veniturilor cu 1,3% comparativ cu anul 2019.

Cu toate acestea, graţie rezultatelor excelente din timpul verii, Exceltur estimează că PIB-ul turistic spaniol se va apropia la finele lui 2022 de nivelul anterior pandemiei, cu 154 de miliarde de euro, adică 99,4% din nivelul înregistrat în 2019.

#Spania #turisti #turism #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.