O vară superbă pentru Spania! Veniturile din turism au depășit nivelul din 2019

Spania, a doua destinaţie turistică mondială înaintea pandemiei, a cunoscut în acest an o „vară superbă”, în condiţiile în care veniturile au depăşit nivelul anterior pandemiei, în pofida pierderilor provocate de inflaţie, a anunţat marţi organizaţia patronală din sectorul turistic spaniol, Exceltur, transmite AFP.

„O vară superbă 2022 s-a încheiat în termeni de venituri, dar nu şi în termeni de marje sau de rezultate ale firmelor, în majoritatea destinaţiilor din Spania, unde veniturile sunt mai mari decât în 2019”, se arată într-un comunicat de presă al Exceltur.

Revenirea din turism a fost atât de bună încât acest sector a „susţinut economia spaniolă în trimestrul al treilea”, când a fost responsabil pentru „72,2% din creşterea Produsului Intern Brut spaniol”, precizează Exceltur.

Numărul de turişti străini a crescut în timpul verii, atingând 17,9 milioane de vizitatori, dar rămâne sub nivelul anterior pandemiei (20 milioane de vizitatori), potrivit unor cifre publicate săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică din Spania (INE).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Printre regiunile importante ale sectorului turistic estival din Spania, Insulele Baleare şi Insulele Canare au înregistrat o creştere a veniturilor din turism de 10,1%, respectiv 8,7%, comparativ cu 2019, urmate de regiunile din interior precum Rioja din nordul Spaniei (+9,2%) şi Castilia şi Leon (nord-vest) (+5%).

Cu toate acestea, „rezultatele înregistrate de firmele din turism în vara lui 2022 au fost afectate de o creştere importantă a costurilor”, a regretat Exceltur, într-un context de inflaţie crescută. Dificultăţile înregistrate în recrutarea de personal au afectat şi ele marjele operatorilor din turism.

Continuarea, în lunile următoare, a acestui scenariu macroeconomic fragil şi a contextului geopolitic provocat de invazia rusească din Ucraina nelinişteşte Exceltur, care se teme că în trimestrul patru sectorul turistic ar putea suferi o diminuare a veniturilor cu 1,3% comparativ cu anul 2019.

Cu toate acestea, graţie rezultatelor excelente din timpul verii, Exceltur estimează că PIB-ul turistic spaniol se va apropia la finele lui 2022 de nivelul anterior pandemiei, cu 154 de miliarde de euro, adică 99,4% din nivelul înregistrat în 2019.

#Spania #turisti #turism #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.